14.6 C
București
miercuri, 17 aprilie 2024
AcasăLifestyleFoodAutostrazile revitalizeaza Transilvania

Autostrazile revitalizeaza Transilvania

» Marile proiecte de infrastructura rutiera reprezinta o sansa de revitalizare pentru o serie de mici orase din Transilvania.
» Dupa un deceniu si jumatate de saracie, in care aceste comunitati au fost ignorate de investitori, brusc ele au devenit interesante.
» Localitatile strabatute de aceste cai de comunicatii au intrat in vizorul cumparatorilor de terenuri pentru investitii greenfield.

Arad
soseaua de centura a Aradului in partea vestica a orasului va face parte integranta din autostrada. Cum centura va trece in zona Aeroportului International Arad, apoi prin spatele cimitirului Pomenirea, aradenii din cartierul Alfa vor putea vedea autostrada din balcon. "Este important pentru Arad pentru ca in acest fel am rezolvat problema centurii din vestul orasului, spre Timisoara", a declarat Gheorghe Falca. El spune ca in acest fel s-a rezolvat si constructia unui pod nou peste raul Mures pentru autostrada-centura pe care bugetul local il suporta cam greu. "Tot traficul greu va fi atunci scos din Arad. Acum traficul greu care vine de la Nadlac si merge spre Timisoara tranziteaza Aradul, si se simte", a glumit Gheorghe Falca. Autostrada va aduce si alte beneficii pentru aradeni: orasul nu va mai fi blocat de TIR-urile care-l tranziteaza si nici nu va mai fi la fel de poluat. Autostrada-centura va avea maximum 3 porti pentru Arad. "Pe autostrada nu urci ca pe drumul comunal, pe unde vrei, dar proiectul este in favoarea aradenilor", a declarat primarul Aradului. Prin construirea autostrazii Nadlac-Arad-Timisoara, in zona au sosit deja investitorii. Ei au cumparat balastiere si utilaje de constructii si asteapta sa prinda un contract de subantreprenoriat. Pretul terenurilor in marginea Aradului a explodat. Daca in urma cu un an un hectar de teren se vindea cu 3-4000 de euro, acum acesta se vinde cu peste 100.000 de euro. In zona centurii, pretul a ajuns la 30 de euro/metru patrat. In Arad circula mai multe harti cu traseul autostrazii si agentiile imobiliare spun fiecare, in functie de harta prezentata, ca a lor este cea corecta. Cert este ca italienii cumpara terenuri pe traseul autostrazii si nu se tocmesc la pret. "Am cativa clienti din strainatate care nici macar nu au obiectat nimic. Au vrut doar sa semnam cat mai repede contractele, sa nu se razgandeasca vanzatorii", a declarat Iosif Morar, agent imobiliar. Ei i-au povestit agentului imobiliar ca un teren in apropierea autostrazii e foarte valoros si poti sa faci investitii mari. Majoritatea italienilor vor hoteluri, dar si unitati de alimentatie publica. Mai multe firme multinationale au oferit sute de euro pe metru patrat pentru a-si putea construi reprezentante in Arad. Supermarketuri, hipermarketuri si mall-uri vor fi foarte multe la Arad in doar cativa ani. Pana acum, cinci firme doresc sa construiasca mall-uri in Arad, solicitand Primariei sa le includa in PUD. Mai mult, austriecii de la Delta au anuntat ca vor investi 300 de milioane de euro intr-un proiect comercial.

Sibiu
Segmentul rutier sibian, inclus in traseul viitoarei autostrazi "Culoarul IV European", strabate judetul Sibiu dinspre Ramnicu Valcea spre Sebes, pe o distanta de circa 52 km, si este tranzitat zilnic, potrivit statisticilor, de peste 25.000 de vehicule. Daca proiectul va fi realizat, autostrada va intra in judetul Sibiu la Boita, pe Valea Oltului, va trece prin orasele Talmaciu, Sibiu, Miercurea Sibiului si va iesi din judet spre Sebes-Alba. Va incorpora si soseaua de centura a Sibiului (circa 24 km), proiect initiat in anul 2004, dar aflat in proceduri de conservare a santierului, din cauza neintelegerilor ivite in 2006 intre constructorul Todini Construzzioni SA si Ministerul Transporturilor. Autoritatile sibiene considera ca, alaturi de aeroportul international, autostrada va avea o contributie puternica asupra dezvoltarii economice. Zona industriala "Vest" a Sibiului a ajuns la capacitate maxima in vecinatatea autostrazii si un alt parc industrial se dezvolta la Miercurea Sibiului. Pe piata imobiliara, terenurile cu acces la DN 1 si DN 7 sunt cele mai scumpe. In zona selimbar si pe traseul viitoarei sosele de centura a Sibiului, acestea au ajuns la preturi de 30 de euro/mp, de zece ori mai mari decat in 2004, pe un trend in continuare crescator. Primarul Sibiului, Klaus Johannis, spune ca "tronsonul de autostrada ce va include si viitoarea sosea de centura a municipiului Sibiu este necesar. Sibiul este un oras in care se circula infernal pentru ca traficul in ultimii doi ani a crescut foarte mult, iar reteaua de drumuri nu mai poate face fata".

Salaj
Primarul Zalaului, Radu Capilnasiu, a declarat ca "in primul rand, autostrada ofera acces facil la reteaua de drumuri europene. In cazul municipiului Zalau, atractivitatea acestuia va creste considerabil pentru investitori, cu atat mai mult cu cat orasul va deveni un nod rutier important prin arealul pe care il va deservi, si ma refer la judetele Satu Mare si Maramures. Avand aceasta pozitionare, Zalaul va deveni atractiv pentru investitorii care vor dori sa-si amplaseze aici parcuri logistice".

Timis
Principalele proiecte la lucrarile de drumuri din Timis, soselele de centura si autostrada de pe Coridorul IV Pan-european, nu aduc, deocamdata, un imbold in ceea ce priveste dezvoltarea localitatilor tranzitate de aceste investitii. Marius Martinescu, primarul Lugojului, considera ca prioritara pentru orasul sau este finalizarea soselei de centura. "Termenul de predare a lucrarii este anul 2009. Ca un avantaj imediat, dar nu neaparat financiar, ar fi pastrarea in conditii mai bune a infrastructurii rutiere, eliminarea noxelor si a zgomotului. Cat despre autostrada, aceasta este intr-o faza mult prea indepartata de proiectare incat sa putem face acum pronosticuri", a declarat primarul democrat. soseaua de centura a Lugojului a starnit patimi imobiliare in comuna limitrofa, Costei, unde 50 de proprietari de terenuri au incercat sa-si vanda parcelele la preturi supraevaluate, doar pentru ca pe acolo urma sa treaca drumul de centura. Afacerile imobiliare au fost stopate prin mutarea traseului si ocolirea comunei Costei. In opinia primarului Timisoarei, Gheorghe Ciuhandu, municipiul de pe Timis a fost "adus" mai aproape de traseul autostrazii care face legatura cu Ungaria. Conform proiectului, autostrada va trece la circa 15-20 km in partea de nord-est a orasului, unde nu exista o zona dezvoltata din punct de vedere economic. "Pozitionarea traseului viitoarei autostrazi in relatia cu municipiul Timisoara este extrem de dezavantajoasa pentru dezvoltarea economica si sociala a orasului pe termen mediu si lung", a declarat primarul Gheorghe Ciuhandu.

Caras-Severin
Cea mai mare oportunitate va fi relansarea productiei industriale. Combinatele siderurgice vor putea sa isi exporte mai usor produsele datorita noii retele rutiere. Resita va fi marele beneficiar al acestor proiecte.

Cluj
In judetul Cluj, capitala de judet este asaltata de investitori. Parcul Nokia de langa Jucu, care va aduce dezvoltare economica inclusiv pentru orasul Gherla, parcul Emerson, parcul industrial Tetarom I ori intentia Ericsson de a investi la Cluj-Napoca sunt doar cateva exemple. Apropierea de autostrada revitalizeaza orasele mici. Campia Turzii si Turda au anuntat formarea unui parc industrial privat. Printre numele grele care vor investi acolo, potrivit primarului din Campia Turzii, Ioan Vasinca, se numara si Henkel ori spaniolii de la MMM. Pentru Gilau, unde va fi unul dintre nodurile Autostrazii Transilvania, investitia ar putea aduce transformarea comunei in orasel. Printre beneficiarii noului sistem rutier se numara si Dej. Aici, compania suedeza Trelleborg si-a mutat o fabrica din Anglia.

Mures
Principalul oras care va beneficia de investitii este Targu-Mures. Aici a crescut inte-resul investitorilor pentru parcul industrial de la Ungheni, dupa ce oamenii de afaceri au aflat ca pe aici va trece si autostrada spre Moldova. Intersectarea Autostrazii Transilvania cu Autostrada Transilvania-Moldova va accelera formarea zonei metropolitane, proiect blocat pana acum din ratiuni politice. Un alt oras care va profita este Sighisoara, care va putea sa-si puna mai bine in valoare potentialul turistic, mai ales ca turistii vor putea folosi in viitor si proiectatul aeroport Brasov. De asemenea, Ludus ar putea deveni una dintre cele mai importante depozite de produse agricole din Transilvania, pentru ca va putea aproviziona Clujul, Sibiul, Bistrita si Targu-Mures.

Bistrita-Nasaud
Reabilitarea drumului national Cluj-Napoca – Bistrita – Vatra Dornei – Suceava va aduce cu sine o crestere a interesului investitorilor institutionali in aceasta regiune. Acum, prin finalizarea accesului rutier, Bistrita mizeaza pe dezvoltarea turismului.
Satu Mare
Satu Mare are posibilitatea sa devina un centru comercial care va deservi nordul Romaniei, nordul Ungariei si sudul Ucrainei. De asemenea, industria mobilei si a confectiilor a cunoscut in ultima vreme o relansare spectaculoasa.

Maramures
Dupa inchiderea minelor si falimentul fabricilor de aur, acestea vor deveni muzee. Maramuresul mizeaza pe turism. Zona ar putea deveni o adevarata mina de aur, din acest punct de vedere, chiar in urmatorii ani. Valea Izei, zona Borsa-Viseu si Sighetul Marmatiei ar putea fi marii castigatori ai dezvoltarii infrastructurii rutiere daca vor miza pe dezvoltarea unor statiuni pentru sporturile de iarna si pe agroturism.

Brasov
Autostrada construita de Bechtel in Transilvania ajunge pana la Brasov. De aici va porni un segment de 111 kilometri de autostrada pana la Ploiesti, unde drumul va face jonctiunea cu portiunea de autostrada de 62 de kilometri care merge pana la Bucuresti, dar si cu calea de rulare din Coridorul European IX, care duce pana la Vama Albita. Astfel, Brasovul va deveni un nod de comunicatie major, o interfata intre reteaua de drumuri spre vestul Europei si caile de comunicatie spre Bucuresti si Coridorul IX. Noua retea rutiera va aduce, estimeaza analistii, un interes crescut pentru actualele fabrici falimentare. De asemenea, zona turistica va atrage venituri importante.

Bihor
Pe langa dezvoltarea marilor proiecte turistice care vizeaza apele termale, Oradea va deveni un important centru comercial. De asemenea, sondele de petrol din zona Suplacu de Barcau – Marghita vor deveni tot mai interesante. La fel zona montana, care include statiuni precum Stana de Vale.

PROIECT
» Dantela DRUMURILOR

Cel mai avansat proiect este Autostrada Transilvania, construita de Bechtel. Ea va incepe de la Bors, va trece pe langa Oradea, spre Suplacu de Barcau, Mihailesti, Gilau, Campia Turzii, Ludus, Targu-Mures, Sighisoara, Fagaras si Brasov. Un alt proiect de autostrada este cel care urmeaza Coridorul IV European. Acesta incepe la Nadlac, Arad, Timisoara, Lugoj, Deva, Orastie, Sebes, Sibiu si apoi merge pe Valea Oltului.
Cea de-a treia autostrada este cea care va porni din Targu-Mures, va trece prin Sovata, Praid, Gheorgheni, Bicaz si va merge catre Iasi. Cea de-a patra autostrada va face legatura intre Marea Baltica si Marea Neagra. Ea va intra in tara probabil prin Valea lui Mihai, unde se va interconecta cu sistemul de autostrazi din Ungaria, va trece pe la Carei, pe la Satu Mare, Baia Mare si va face jonctiunea cu Autostrada Transilvania la Zalau.

RETEA
» Expresul de Transilvania

Toate aceste autostrazi ar urma sa fie legate intre ele printr-un sistem de drumuri expres. Asa ar fi Arad-Oradea, Petea-Satu Mare-Baia Mare, Sebes-Campia Turzii si Fagaras-Vestem. Sistemul va fi completat cu drumuri nationale reabilitate si care vor deveni drumuri expres. De pilda, Cluj-Napoca-Gherla-Dej-Beclean-Bistrita-Suceava ori Zalau-Jibou-Baia Mare. Acest sistem de infrastructura rutiera va dinamiza economia locala.

Cele mai citite

Ciolacu vrea să-i aducă acasă pe românii din Qatar

„ Sunt ferm convins că în Qatar câştigaţi mult mai bine financiar decât aţi fi câştigat în România în acest moment. Eu sper din...

Un bănișor, la ipocritul Plicușor

Primarul general Nicușor Dan se laudă în campanie că le-a blocat PUZ-urile edililor Negoiță, Băluță și Ciucu. Pe lângă problema blocării dezvoltării Bucureștiului, ceea ce...

ACAROM: Producția de mașini din România a crescut cu peste 7% la început de an

Producţia naţională de automobile a crescut, în primele trei luni ale acestui an, cu 7,1%, până la 152.912 de unităţi, comparativ cu acelaşi interval...
Ultima oră
Pe aceeași temă