Un tânăr care locuiește la Sibiu a intrat în finala uneia dintre cele mai importante competiții din lume dedicate inovațiilor care pot schimba lumea, „The Chivas Venture“. Competiția, organizată de compania care deține cunoscuta marcă de whiskey, oferă premii în valoare de un milion de dolari celor mai bune proiecte. Iar proiectul care l-a dus pe sibianul Khaled al Mezayen în finala competiției mondiale este cel al unui filtru de apă deosebit de performant.
O viață de poveste
Sibianul Khaled al Mezayen și-a împărțit viața între România, Franța și Siria. S-a născut în anul 1986, la București. Tatăl său este medic cu origini siriene, iar mama sa era româncă, originară din Făgăraș. Primii ani de viață și i-a petrecut în București și în Făgăraș. După căderea comunismului, familia al Mezayen a decis să emigreze în Franța.
Khaled al Mezayen s-a mutat la Nemours împreună cu tatăl său, mama sa, cei doi frați mai mici, gemeni, născuți în 1989, precum și cu bunica sa. Familia al Mezayen a locuit în Nemours până în anul 1996, când tatăl tânărului sibian a decis să se întoarcă în Siria.
Khaled al Mezayen a fost înscris la Școala Franceză din Damasc, unde a rămas până când a obținut bacalaureatul. În anul 2000 mama sa a murit, iar din 2003, familia al Mezayen s-a întors în Franța, la Nancy, unde Khaled a devenit student la medicină și farmacie și a obținut o licență în farmacie. Ulterior, s-a mutat la Toulouse, unde a obținut un MBA în domeniul managementului în industria farmaceutică. Apoi, tânărul cu origini române și siriene a devenit doctor în farmacie.
Din 2010, Khaled al Mezayen a început să lucreze la una dintre cele mai dinamice companii, ESPA, care acivează în domeniul cercetării și dezvoltării de suplimente alimentare. După doar un an și jumătate, Khaled al Mezayen a demisionat și a decis să fondeze propria companie, Khar and Partners, în Sibiu. „Am simțit nevoia să fac ceva pentru țara în care m-am născut“, explică tânărul antreprenor decizia de a investi în Sibiu.
Prima fermă hidroponică
Primul proiect creat în Transilvania de Khaled al Mezayen a fost o fermă hidroponică, pe care a înfiin-țat-o în satul Cristian. „Ast-fel de ferme pot fi soluții foarte bune pentru producerea hranei în regiuni care nu sunt favorabile agriculturii. Nu este cazul României, însă am dorit să demonstrăm aici că un astfel de proiect este viabil“, spune Khaled al Mezayen. Iar datele economice arată că, într-adevăr, hidroponia poate produce hrana viitorului.
Pe o suprafață de doar 160 de metri pătrați, ferma hidroponică din Cristian produce în fiecare zi o tonă de iarbă furajeră, ideală pentru hrana animalelor. În mod natural, o astfel de cantitate de iarbă ar trebui recoltată zilnic de pe o suprafață de 70.000 de metri pătrați.
Proiectul construirii unor ferme hidroponice ar putea fi dezvoltat la nivel internațional din 2018. Iarba furajeră crescută în ferma din Cristian e în întregime ecologică. Fermele hidroponice pot fi utilizate nu doar pentru a produce hrană pentru animale, ci și pentru a produce legume și fructe destinate consumului uman.
În realizarea acestui proiect, echipa lui Khaled al Mezayen s-a confruntat cu o provocare: aceea de a găsi un sistem foarte eficient de filtrare a apei utilizate în hidroponie. Răspunsul la această problemă a fost crearea unui sistem propriu de filtrare. Iar în acea perioadă, mai exact în 2013, Khaled al Mezayen a decis să îl invite pe fostul său șef, Pierre Huet, să i se alăture și să devină asociat în firma Khar and Partners.
De la filtre pentru ferme la filtre pentru comunități întregi
Echipa condusă de Khaled al Mezayen a reușit să dezvolte unul dintre cele mai performante sisteme de filtrare din lume. Acest sistem a fost botezat SOWAT, acronimul denumirii System Open Water Advanced Technology. Sistemul are patru etape de filtrare care transformă apa poluată sau infestată în apă bună de băut.
În prima etapă, sunt îndepărtate particulele mari, de pildă nisip, care se regăsesc în apă. În a doua etapă, cu ajutorul unui filtru format din sticlă reciclată, sunt îndepărtate bacteriile, cu ajutorul unui sistem de polarizare. Al treilea filtru este format din carbon activ, iar apa deja curățată prin etape succesive mai trece printr-un al patrulea filtru, dezvoltat în parteneriat cu o firmă din Franța. Acest filtru este atât de performant încât nu lasă să treacă particule cu diametrul mai mare de 10 nanometri.
În această etapă sunt eliminate și virusurile, care au, de regulă, un diametru de cel puțin 20 de nanometri. Astfel, filtrul reușește să elimine polenul, poluanții organici sau coloizii minerali. Rămân doar mineralele dizolvate în apă.
„Nu folosim deloc substanțe chimice. Este vorba de fizică pură. Folosim principiile mecanicii pentru a filtra apa“, spune Khaled al Mezayen. În proiectarea sistemului de filtrare, membrii echipei conduse de Khaled al Mezayen au ținut seama de dorința acestuia ca astfel de sisteme să fie mobile și ușor de transportat, pentru a fi disponibile și celor nevoiți să trăiască în zone de conflict sau în taberele de refugiați, acolo unde accesul la apă potabilă este o mare problemă.
SOWAT a ajuns să cântă-rească doar 250 de kilograme și să fie un sistem de tip „plug–and-play“. Adică, trebuie conectat la o sursă de energie electrică, apa poluată este extrasă cu un furtun și apoi acest sistem livrează apă potabilă. Consumul de energie electrică este echivalent cu cel produs de un bec cu puterea de 60 W.
Capacitatea de filtrare variază între 20 și 100 de metri cubi de apă pe zi, ceea ce înseamnă că acoperă necesarul de apă potabilă pentru comunități cuprinse între 500 și 5.000 de persoane. Prețul unui astfel de sistem este cuprins între 17.000 și 25.000 de euro, în funcție de capacitatea de filtrare. În prezent, astfel de sisteme sunt produse pe platforma companiei clujene Energom, în conducerea căreia se regăsește și consulul Franței în Cluj, Pascal Fesneau. Deo-camdată, capacitatea de producție este de 10 astfel de aparate lunar, însă Khaled al Mezayen dorește să dubleze capacitatea de producție la începutul lui 2018. Deja există un interes foarte mare pentru astfel de aparate, deoarece filtrele sunt foarte rezistente și trebuie schimbate doar o dată la 10 ani, iar costurile sunt foarte mici. Practic, este vorba de un cost de 20 de bani pe lună pentru necesarul de apă potabilă pentru o persoană.
Acest sistem a fost testat pentru prima oară la Sibiu. Khaled al Mezayen și colegii săi au extras apă din Cibin, pe care au filtrat-o și au băut-o. Au oferit și probe spre analiză reprezentanților Direcției de Sănătate Publică a județului Sibiu. „Au fost uimiți să vadă că apa poate fi atât de curată fără clorinare“, spune tânărul antreprenor.
Primele sisteme SOWAT au fost deja instalate în mai multe mici comunități din județele Sibiu și Mureș, dar compania Khar and Partners are comenzi din state precum Maroc, Iordania sau Madagascar. Visul lui Khaled al Mezayen este ca aceste sisteme de filtrare să ajungă și în Orientul Mijlociu, în taberele de refugiați. El a cunoscut astfel de tabere în cei șapte ani în care a locuit în Siria. De asemenea, asociatul său, Pierre Huet, a lucrat pentru organizația Medici fără Frontiere în Cambodgia, chiar în perioada în care acest stat se confrunta cu dictatura dură a khmerilor roșii, conduși de criminalul Pol Pot. De asemenea, tatăl lui Khaled al Mezayen, care este specialist în medicina de urgență, merge periodic în nordul Siriei, unde participă la formarea profesională a tinerilor medici sirieni, care se confruntă cu un război civil ce s-a transformat în tragedie umanitară.
Khaled al Mezayen spune că lipsa apei este una dintre principalele probleme din zonele de conflict. Taberele de refugiați sunt, de regulă, alimentate cu apă cu ajutorul cisternelor, iar orice întârziere a unei cisterne riscă să provoace o adevărată tragedie. Un adult este în pericol de moarte dacă este privat de apă timp de trei zile, iar în privința copiilor lucrurile sunt și mai grave, pentru că statisticile arată că diareea provocată de apa infestată este cea de-a doua cauză a mortalității infantile. De aceea, sistemul mobil SOWAT ar putea reprezenta cea mai bună soluție pentru aprovizionarea cu apă a acestor comunități.
