7.3 C
București
luni, 4 martie 2024
AcasăLifestyleFoodANALIZĂ: De ce dictaturile nu vor dispărea niciodată

ANALIZĂ: De ce dictaturile nu vor dispărea niciodată

Dictaturile vor continua să apară, iar cele care există în Africa şi în Orientul Mijlociu vor avea viaţă lungă. Deşi au făcut peste 49 de milioane de victime în URSS-ul lui Iosif Stalin şi trei milioane în Cambodgia lui Pol Pot, dictaturile sunt apreciate de mase în unele părţi ale lumii, arată o analiză publicată de BBC News.

Două treimi din populaţia lumii trăieşte sub un regim dictatorial şi două miliarde de oameni suferă din cauza opresiunii. În prezent, sunt 106 dictaturi sau dictaturi parţiale, care reprezintă 54% din lume, potrivit estimărilor făcute de organizaţia neguvernamentală Freedom House.

Factorii care cauzează apariţia dictaturilor

Factorii care duc la apariţia unei dictaturi nu s-au schimbat mult de-a lungul istoriei. Unul dintre primele regimuri autoritare a apărut în Roma, în timp de criză. „Un singur om, precum  Iulius Cezar, primeşte multă putere ca să ajute societatea să facă faţă unei crize. După rezolvarea problemelor liderul trebuie să renunţe la putere. Însă, de obicei, dictatorii nu vor să o facă”, a explicat un istoric de la Universitatea Exeter, Richard Overy.

Multe dictaturi moderne recente, cum au fost cea a lui Adolf Hitler şi cea a lui Benito Mussolini, s-au dezvoltat, de asemenea, în timp de criză.

Astfel, este posibil ca odată cu noile crize să apară şi noi dictaturi, potrivit istoricului. „Nu cred că dictaturile vor dispărea în viitorul apropiat, cum nu cred că va dispărea războiul”, a explicat Overy.

Cu toate acestea, dictaturile sunt mai rare în prezent. „Este mai greu să justifici o dictatură astăzi, mai ales că întreaga lume este în atenţia mass mediei. Anumite lucruri nu mai trec prea ușor neobservate”, a mai spus Overy.

State în care dictaturile nu sunt pe cale de dispariţie

Există şi state în care dictatura nu dă semne că va dispărea prea curând. „Dictaturile care persistă şi astăzi sunt cele care și-au perfecţionat arta (regimului politic autoritar – n.r.)”, a arătat profesoara de studii internaţionale la Universitatea din Denver, Erica Chenoweth.

De exemplu, în Africa şi în Orientul Mijlociu, există guverne suficient de bogate ca să întreţină existenţa dictaturii. Deşi au existat iniţiative de îndreptare către democraţie, Africa are resurse ca diamante, petrol şi minereuri, care creează instabilitate şi sunt folosite pentru a cumpăra oameni, a explicat profesoara la Universitatea Essex, Natasha Ezrow.

„În schimb, în Orientul Mijlociu, guvernele nu au fost prea mult persuadate de străini ca să devină democraţii, pentru că ele sunt stabile, iar alţii vor ca ele să rămână stabile”, a spus Ezrow.

Democraţiile încurajează dictaturile

Un alt motiv pentru rezistența dictatturilor este că democraţiile le încurajează. „Oamenii cred, în naivitatea lor, că democraţiile sunt interesate să promoveze regimurile democratice, dar nu este adevărat”, a spus profesorul de științe politice de la Universitatea din New York, Bueno de Mesquita.

Astfel, cel mai mare obiectiv al liderilor din regimurile democratice este să implementeze politici care să le aducă beneficii cetăţenilor din ţările lor, nu locuitorilo altor state. În acest mod, pentru că dictatorii trebuie să îşi întreţină acoliţii, liderii democraţi îi plătesc ca să facă ce le cer, potrivit lui Bueno de Mesquita.

Ce trăsături au în comun dictatorii

Dictatorii nu sunt persoane malefice prin definiţie. Totuşi, cei mai mulţi dintre ei au în comun fantezii despre putere fără margini, frumuseţe, glorie, onoare, dorinţa de a domina şi lipsa de empatie. „Probabil că rolul de dictator li se potriveşte narcisiştilor”, a arătat profesorul de psihologie de la Universitatea Harvard, Steven Pinker.

Deloc asemănători cu monarhii, care moştenesc tronul şi, respectiv, puterea, dictatorii pot fi selectaţi din populaţia largă. Însă, ca să se menţină la putere, dictatorii depind de un grup restrâns de oameni.

“Când depinzi de sprijinul unui grup mic de oameni ca să rămâi la putere, atunci cea mai eficientă metodă de a guverna este prin intermediul corupţiei, mitei, şantajului şi aşa mai departe. Poţi păstra grupul de oameni loiali plătindu-i foarte bine”, a explicat profesorul Bruce Bueno de Mesquita.

Astfel, un dictator care vrea să îşi păstreze poziţia politică nu lucrează pentru binele populaţiei largi, ci pentru binele grupului mic de persoane care îl susţine.

“Comportamentul rău al dictatorilor nu este cauzat de o patologie inerentă a oamenilor sau de ghinionul de a avea lider psihopaţi. Structura politică este cea care induce acest comportament”, a mai explicat Bueno de Mesquita.

Când își arată dictatorii adevărata față

Totuşi, chiar după ce îşi plătesc acoliţii, celor mai mulţi dictatori le rămân mulţi bani. Deciziile pe care le ia fiecare în gestionarea banilor rămaşi le dezvăluie adevărata personalitate.

“Dictatorul poate folosi banii pentru el şi pentru cei care îl sprijină sau îi poate gestiona pentru a îmbunătăţi vieţile cetăţenilor”, a explicat Bueno de Mesquita.

Însă, chiar dacă liderul face parte din categoria de dictatori responsabili, acest lucru nu asigură bunăstarea cetăţenilor.

“Dacă au intenţii bune pentru societate nu înseamnă automat că au şi idei bune de implementare a acelor intenţii. Prin urmare, dictaturile ar putea să funcţioneze, dar este riscant să pariezi pe ele”, a mai explicat Bueno de Mesquita.

Perpetuarea dictaturilor – o veste bună în unele părţi ale lumii

Supravieţuirea unor dictaturi şi apariţia unora noi nu este un lucru rău pentru oamenii din unele părţi ale lumii. Nu toate dictaturile se sfârşesc tragic şi nu toţi oamenii vor să trăiască în democraţie. „O democraţie slabă poate fi mai rea decât o dictatură cu față umană”, a spus Pinker.

În plus, nu există dovezi că dorinţa de libertate şi democraţie reprezintă un deziderat înnăscut al oamenilor, potrivit cercetătoarei Ezrow. „Cât timp cât calitatea vieţii rămâne ridicată şi oamenii au voie să îşi trăiască vieţile aşa cum îşi doresc, cetăţenii pot fi fericiţi şi într-un regim dictatorial. Dacă te uiţi la rezultatele unor cercetări din ţări cu regimuri autoritare, vei vedea că oamenii sunt fericiţi”, a spus Ezrow.

„Unele culturi ar putea prefera siguranţa şi stabilitatea (oferite de dictatură – n.r.) şi mai puţin libertatea (oferită de democraţie – n.r.)”, a concluzionat cercetătoarea.

Cele mai citite

Trei minori, suspectaţi că au făcut schimb de mesaje cu privire la planificarea unui atentat terorist

Autoritățile belgiene au efectuat duminică patru arestări în legătură cu presupusele discuții privind planificarea unui "atentat terorist". Printre cei reținuți se află un adult...

Vladimir Putin este acuzat că încearcă să destabilizeze Germania

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a făcut acuzații la adresa președintelui Vladimir Putin duminică, sugerând că acesta încearcă să "destabilizeze" Germania. Declarația vine...

România concurează Turcia, oferind o alternativă la “Coridorul Sudic”. Un terminal LNG, la Constanța, va primi până la 9 miliarde de metri cubi pe...

Comisia economică mixtă România - Azerbaidjan se va reuni la 1 aprilie 2024 iar una dintre temele întâlnirii va fi viitorul terminal de gaz...
Ultima oră
Pe aceeași temă