In dupa-amiaza de 21.12.1989, medicul brasovean Costin Marius Septimiu s-a alaturat manifestantilor. Nu existau conflicte intre scutieri si manifestanti. Un grup de demonstranti a mers la primul-secretar Preoteasa cu o lista de revendicari.
In dimineata zilei de 22.12.1989, doctorul Costin si sotia sa s-au aflat in apropierea actualului Consiliu Judetean. Sosisera mii de manifestanti care nu fortau coridoarele de ordine. Fiind medic, a fost recunoscut si lasat sa intre in sediu. Pana la acea ora (14.00) se putea intra relativ liber din strada, pe usa sau pe ferestrele de la parter. A mers in sala de festivitati de la etajul 1 din aripa dinspre Teatrul Dramatic, unde a gasit-o plina. Medicul Adrian Sas i-a spus: "Domnule doctor! Plecati de aici, ca sala e plina. Medicul isi aminteste: "In acel moment, col. Staicu, comandantul Militiei Judetene, in uniforma si cu pistol, tinea o cuvantare despre cum ar trebui sa ne organizam in timpul Revolutiei.
Staicu a recomandat ca ar fi bine sa-l invit pe Dumitrache. Nici nu s-a terminat propunerea de facut si a intrat in sala gen. Florea Ion, care a fost primit cu aplauze si s-a asezat la prezidiu. In prima secunda a spus ca din acel moment el va conduce toate activitatile, ca trebuie sa ne aparam, fiindca «inamicul se infiltreaza printre noi». A chemat portarii in sala si le-a dat ordin sa nu mai intre nimeni in sediu fara legitimatii". Din grupul apropiat al generalului Florea facea parte si Carausu – seful UTC pe judet. Acesta din urma a facut legitimatii de acces, care au fost aduse imediat de Radulescu Gheorghe, functionar la Comitetul Judetean.
"Inainte de sosirea gen. Florea, pe la ora 15.00, cineva din sala a zis ca sunt bombe in cladire. Toti revolutionarii au inceput sa se imparta in echipe si sa verifice cladirea. Impreuna cu Carausu Victor am gasit incaperea de armament de la ultimul etaj, rastelul ALA, fara arme, cu urme vizibile ca fusese golit recent. Usile erau incuiate de Radulescu, care se ocupa si de administrarea cladirii. Cand am revenit in sala, cealalta echipa ne-a spus ca depozitul de la subsol, cu arme si munitie, al Garzilor Patriotice era spart, insa nu se furasera arme", isi mai aminteste medicul.
O data ce gen. Florea a dat ordin portarilor sa nu mai intre nimeni in sediu, a trimis si cativa militari la usile de acces. Gen. Florea isi dorea sa nu mai vada nici un civil revolutionar in sediu si ii era mult mai comod sa ramana la comanda cu fostii angajati ai Consiliului Judetean. A dat ordin sa se imparta in echipe si sa pazeasca cladirea. La ora 2.00 au inceput focuri de arma in strada. Din sediul CJ nu tragea nimeni.
Foarte putine gloante au atins cladirea CJ, insa cladirile alaturate au fost tinta tirurilor. "La orele 4.00-5.00, au aparut propuneri sa deschidem usile si sa aducem ranitii si cadavrele din strada, dar numai din apropierea usii", zice medicul. A bandajat ranitii la parter, iar dupa ce au incetat focurile, in dimineata de 23.12.1989, am fost dusi la spital cu blindatele. Cadavrele au fost duse cu masinile salvarii in acea dupa-amiaza in special de Luckacs Eduard. In acea zi, gen. Florea a luat hotararea sa trimita o circulara la toate consiliile locale din judet cu mesajul sa nu se distruga bunuri si populatia sa ramana la domiciliu. In dimineata de 24.12.1989, la ora 6.00, revolutionarii au aflat ca gen. Florea doreste sa scoata toti civilii din sediu, mai precis revolutionarii. "Acesta le reprosa ca este "stare de dezordine" in sediu. In jurul orei 8.00, din ordinul gen. Florea, toti revolutionarii gasiti in cladire, circa 25 de persoane, am fost condusi cu armele intr-o incapere de la etajul unu.
Aici am fost tinuti pana a doua zi de militari in termen, care ii pazeau cu armele la intrarea in camera. Militarii i-au terorizat pe toata perioada retinerii. Cativa civili – Stoica, Carausu, Valcu, Burlacu – nu au fost retinuti si au ramas in preajma gen. Florea". A urmat un episod sangeros. "Inainte de retinerea noastra, in urma unei confuzii cu privire la parole, la parterul cladirii, Tibescu Tiberiu, un fost pacient de-al meu cu schizofrenie, dar care primise un pistol, a impuscat doi militari si un civil pe nume Fontana. Cei doi militari erau de la Vanatori de Munte Predeal si erau sub comanda mr. Duti Gheorghe. Dupa acest eveniment, m-am intalnit pe hol cu Duti, cu care ne cunosteam pentru ca am fost colegi de scoala generala in Brasov. Acesta a afirmat ca, deoarece i-au fost impuscati doi subordonati, va «impusca toti civilii din sediu». Imediat, la etajul intai l-am vazut pe Tibescu intins pe hol, unde era lovit permanent de militari, in mod salbatic, cu armele. Tibescu a fost ridicat si invitat sa fuga pe o fereastra spre curtea interioara.
Imediat ce a trecut de fereastra, unii dintre militari au executat foc si l-au omorat. La acest incident eram de fata eu si cu mr. Duti, care nu a luat nici o atitudine. Imediat dupa acest eveniment, mr. Duti m-a controlat sa nu am arme la mine. Pana la momentul retinerii noastre, nu am vazut civili inarmati in sediu, cu exceptia lui Tibescu. Ivascu Emil si Stoica Emil au iesit la un moment dat din biroul lui Florea, inarmati, pentru a pleca in strada sa impuste teroristi. Au fost opriti. In dimineata de 25.12.1989, la orele 10.30-11.00, am fost eliberati din incaperea in care eram retinuti. La sfarsitul lunii decembrie 1989 l-am auzit pe gen. Florea ca a cerut ca toti directorii institutiilor care fusesera in functie anterior sa vina si sa ocupe functii de conducere in CJFSN. Toti revolutionarii au fost dati afara din institutia FSN."
