„Pasiunea regilor“ – pentru că unii dintre monarhii lumii au fost mari colecţionari de timbre poştale: regele George al V-lea al Marii Britanii, regele Faruk al Egiptului, regele Carol al II-lea al României etc.
„Regina pasiunilor“ – deoarece, chiar şi astăzi, când internetul a redus foarte mult circulaţia scrisorilor şi, deci a timbrelor, filatelia rămâne cea mai des întâlnită pasiune în rândul colecţionarilor, de la copii la vârstnici, de la cei cu posibilităţi financiare limitate la miliardari.
Dicţionarul machetatorilor mărcilor poştale româneşti
Aşa cum se ştie, orice marcă poştală reproduce pe faţa sa un desen sau o fotografie. Acest lucru face din timbrul poştal o mini-operă de artă, uneori el fiind desenat chiar de artişti plastici prestigioşi. Plecând de la această constatare, Cristian Scăiceanu a hotărât să inventarieze toţi machetatorii de timbre poştale din România.
A fost o muncă de Sisif, de-a lungul multor ani, pentru că numeroase mărci poştale emise la noi nu au numele machetatorului menţionat pe ele. Autorul a consultat toate cataloagele filatelice editate în România, toată colecţia revistei de specialitate Filatelia, numeroase alte surse din arhive, dar şi dicţionare ale artiştilor, precum „Dicţionarul Artiştilor Români Contemporani“, de Octavian Barbosa, sau „Dicţionarul Benzii Desenate din România“ de Dodo Niţă.
La final a rezultat un op masiv, de aproape 400 de pagini, intitulat „Dicţionarul machetatorilor mărcilor poştale româneşti“ şi apărut anul acesta la editura Oscar Print.
Volumul se deschide cu o prestigioasă prefaţă semnată de academicianul Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României.
Continuă apoi cu o introducere în care autorul îşi explică demersul editorial, după care urmează partea cea mai consistentă, fişele bio-bibliografice a sute de machetatori de timbre. În ultima parte a cărţii sunt reproduse – în culori – câte un timbru realizat de fiecare machetator din dicţionar, însoţit uneori de macheta originală a timbrului respectiv.
Răsfoind paginile dicţionarului se pot afla numeroase, inedite şi chiar neaşteptate informaţii despre artiştii care au realizat machete de timbre poştale.
Ştiaţi, de pildă, că unul dintre primii machetatori din perioada Regatului a fost Ludovic Bassarab (1868-1933), de asemenea autor al proiectelor mai multor bancnote emise de Banca Naţională? El a transmis ştafeta fiicei sale Ioana Bassarab (1907-1967) şi ea machetatoare de timbre, monede şi medalii.
O altă „dinastie“ de machetatori de timbre a fost cea a familiei Vămăşescu. Tatăl, Mihai (născut în 1955) a machetat nu mai puţin de 871 de timbre, fiind cel mai prolific machetator de timbre de la noi, iar fiul, Vlad (născut în 1980) a desenat şi el machetele la 51 de timbre. Ambii sunt angajaţi ai Romfilateliei, societatea comercială de stat care gestionează emiterea de timbre în ţara noastră.
Foarte rar, mai ales la începuturi, unele timbre româneşti au fost machetate şi de artişti străini. Un caz aparte este cel al lui Joan Miro, celebrul pictor spaniol, care a donat României un desen-machetă de timbru, pentru a veni în ajutorul sinistraţilor în urma inundaţiilor din 1970. Acuarela respectivă este singurul desen original de Miro aflat în ţara noastră.
La categoria „curiozităţi“ am aflat acum că, sub strania şi rebarbativa denumire „Dralco“ de pe unele timbre poştale emise în perioada socialistă, se ascundea de fapt colectivul format din graficienii Ion Drugă, Lipa Alămaru şi Ilie Costescu.
M-am bucurat, de asemenea, să aflu din paginile dicţionarului că mai mulţi autori de benzi desenate şi caricaturişti au desenat şi ei machete de timbre. În perioada interbelică cel mai prolific a fost Ary Murnu. Deşi a publicat numeroase şi feroce caricaturi anti-dinastice în revista satirică Furnica, Curtea Regală nu s-a opus ca el să deseneze mai multe serii de timbre poştale, cu portretele regilor şi cu alte imagini.
În perioada socialistă, ocazional, au desenat timbre poştale Vlad Crivăţ, Ion Drugă, Val Munteanu, Albert Poch, Eugen Taru.
După schimbarea de regim din 1989, N. Nobilescu a realizat câteva zeci de machete de mărci poştale, fie personal, fie prin firma sa Art Design. Alţi graficieni care au desenat machete de timbre au fost Walter Riess, A. Ciubotariu şi mai ales Radu Oltean, autorul unor excelente cărţi de istorie ilustrată.
„Dicţionarul machetatorilor mărcilor poştale româneşti“ este prima lucrare de acest fel din domeniu, un summum de informaţii şi cunoştinţe filatelice şi artistice, majoritar inedite. Cartea se adresează, în mod evident, colecţionarilor de timbre, indiferent de vârsta lor, dar şi pasionaţilor de artă, de istorie şi geografie, pentru că, uneori, mărcile poştale, aceste „petecele de hârtie care aduc bucurie“ cum sunt numite familiar, pot furniza extrem de valoroase informaţii despre epoca în care au fost emise şi au circulat.
Mini-biografie
Craioveanul Cristian Scăiceanu colecţionează timbre din copilărie – de la grădiniţă ! – moştenind această pasiune de la tatăl său, unul dintre fondatorii cercului filatelic «Feroviarul» din Cetatea Băniei.
Adult, şi-a transformat pasiunea în profesie. A participat cu expoziţii filatelice la sute de concursuri naţionale şi internaţionale, fiind premiat de nenumărate ori. A publicat numeroase articole în presa de specialitate.
Între 2003 și 2013 a fost director de patrimoniu al Muzeului Naţional Filatelic din Bucureşti.
În 2006 a cîştigat – prin concurs – funcţia de arbitru internaţional în cadrul Federaţiei Internaţionale a Filateliei. De asemenea, a fost ales membru al Academiei Europene de Filatelie (cu sediul la Paris).
În anul 2010 şi-a dat doctoratul în Istoria Artei cu inedita şi monumentala lucrare „Istoria Mişcării Filatelice din România“, apărută în volum tot la editura Oscar Print.
