15% din românii care au împlinit vârsta de 18 ani pariază anual, iar în momentul de față există o agenție la fiecare 600 de adulți. Listele Oficiului Național Pentru Jocuri de Noroc (ONJN) ne arată că în momentul de față, în România există peste 15.000 de unități în care se pot juca pariuri. Problema este că aproape 100.000 dintre consumatorii de păcănele, ruletă, poker, bingo sau pariuri sportive sunt pe lista celor care ar putea avea probleme din cauza jocului. Rata de adicție de 0,6% înregistrată în țara noastră se situează în limita inferioară a marjei furnizate de către țările membre ale Uniunii Europene, medie care este cuprinsă între 0.5%-2%, însă acest lucru nu trebuie să-i împingă pe cei în măsură să se dezarmeze în fața potențialului pericol ascuns de acest sector.
Industria jocurilor de noroc din România generează venituri anuale de aproximativ 1.2 miliarde de euro anual, implicit contribuind într-o bună măsură și la bugetul de stat. În plus, industria pariurilor a creat și un număr mare de locuri de muncă, fapt pentru care orice măsură luată cu privire la felul în care funcționează le poate da bătăi de cap guvernanților.
Consilierul general Lucian Iliescu a depus însă un proiect în luna aprilie, prin care solicită interzicerea sălilor de jocuri și pariuri de la parterele blocurilor, precum și cele situate la mai puțin de 200 de metri de biserici, complexe cultural-sportive, săli și baze de învățământ, cămine, internate, cantine, spații de joacă pentru copii, parcuri, instituții publice și spitale.
Jocurile se mută la periferie?
Acest lucru nu înseamnă că sălile de jocuri vor dispărea din capitală, ci propunerea consilierului este de a crea un Las Vegas la marginea orașului. Cartierul jocurilor de noroc, care ar urma să fie construit la periferie, are rostul de a preveni instalarea dependenței în rândul minorilor și totodată de a-i motiva pe operatorii licențiați de jocuri de noroc să le ofere servicii mai bune consumatorilor. Totodată, autoritățile ar putea avea un control mai bun asupra corectitudinii jocurilor și ar putea supraveghea mai bine industria.
Deoarece anumite studii arată că 20% dintre cei care intră în sălile de joc devin dependenți și că 20% dintre aceștia vor încerca suicidul, mutarea celor 100.000 de aparate de tip slots (păcănele) într-o zonă periferică nu pare a fi o idee deloc rea. De altfel, nici operatorii nu își doresc să aibă clienți care să se ruineze, ci mai de grabă vizează jucătorii stabili, care pariază de distracție și care riscă cel mult 10% din veniturile lunare în această direcție.
Sau se mută pe internet…
Această măsură nu este una deloc rea, însă nu cumva asta va determina migrația jucătorilor către zona de casino online? Dacă intrăm pe un site de specialitate vom găsi peste 10 cazinouri online de top, care pot fi accesate de pe computer, tabletă sau mobil: https://pariurix.com/casino. Nu vor tranzita oare jucătorii patologici către acest segment?
Ei bine, partea bună este că la pariuri online, conturile sunt supravegheate și fiecare jucător își poate seta limite sau se poate auto-exclude temporar sau permanent de la o anumită casă de pariuri online – lucru care nu există în ceea ce privește pariurile jucate în agenții stradale. În plus, tentația va fi micșorată nu numai prin mutarea sălilor de jocuri în afara orașului, ci și pentru că dacă se va pune în aplicare, legea ar sparge alăturarea dintre casele de amanet și sălile de jocuri, care de multe ori reprezintă puncte de poticnire pentru jucătorii cu probleme.
Măsurile de prevenție trebuie să includă și programe educative, întrucât depistarea dependenței de jocuri de noroc este mai dificilă decât clasicele dependențe de alcool, droguri și așa mai departe. Consecințele însă, pot fi la fel de grave. În ceea ce privește sprijinul celor care se confruntă cu probleme cauzate de jocurile de noroc, în România există un singur program de acest tip, și anume Joc Responsabil. Acest program le oferă jucătorilor posibilitatea de a lua legătura cu psihologi specializați în acest sector și de a primi ședințe gratuite de evaluare și consiliere.
