La circ, în Târgul Moşilor, / Pe gheaţa unui răcitor, / Trăia voios şi zâmbitor / Un pinguin din Labrador. / – Cum se numea? / – Apolodor. / – Şi ce făcea? / – Cânta la cor. / Deci, nu era nici scamator, / Nici acrobat, nici dansator; / Făcea şi el ce-i mai uşor: / Cânta la cor. (Era tenor).”
Cine nu a auzit, măcar o dată în viaţă, aceste minunate versuri scrise de Gellu Naum ? Generaţii întregi de copii le-au citit, le-au învăţat pe de rost şi le-au recitat părinţilor şi prietenilor lor.
Născut pe 1 august 1915 şi absolvent de Filozofie, Gellu Naum debutează cu poezie la vârsta de 19 ani. Încă de la început, el se înscrie prin lirica sa în avangarda suprarealismului românesc, alături de un Gherasim Luca, Paul Păun sau Virgil Teodorescu, publicând mai multe volume de poezii şi de eseuri, singur sau împreună cu prietenii enumeraţi mai sus.
Din păcate, nou-instauratul regim comunist îi spulberă visele şi, vreme de 20 de ani, traversează aproape în tăcere deşertul deşertăciunii umane.
Aproape în tăcere zic, pentru că, în tot acest timp, Gellu Naum a trăit din traduceri literare, în special din marii autori francezi (Jules Verne, Alexandre Dumas), dar şi din literatura pentru copii. El a inventat mai multe personaje pentru cei mici, precum Sanda, Kicsi Sari, Cel mai mare Gulliver, dar cel care îi va aduce nemurirea va fi Apolodor.
„Grăsuţ, curat, atrăgător / În fracul lui strălucitor / Aşa era Apolodor.”
Apolodor a fost îndrăgit încă de la început de micii şi marii cititori, aşa încât primul volum, „Cartea cu Apolodor” (1959, ilustrată de Jules Perahim!) va fi urmat, după câţiva ani, de unul nou, „A doua carte cu Apolodor” (1964).
Ceea ce nu ştie însă lumea este faptul că, mai înainte de a fi tipărit cel de-al doilea volum, peripeţiile micului pinguin vor fi publicate – sub formă de benzi desenate de însuşi marele poet – în revista Arici Pogonici!
Serialul, intitulat „Trei eroi”, va apărea între 1963-1964 şi-i va avea ca protagonişti pe Apolodor, pinguinul tenor, Amedeu, cel mai cumsecade leu şi cangurul Ilie.
Gellu Naum s-a născut şi cu talentul de grafician (cele mai vechi desene cunoscute de-ale sale datează din anii ‚40) şi astfel se explică de ce a dorit să deseneze el însuşi peripeţiile lui Apolodor şi ale prietenilor săi. De altfel, volumul apărut în 1964 va fi ilustrat cu desenele lui Gellu Naum.
Aventurile lui Apolodor vor fi reeditate de multe ori şi traduse în limbi străine. În 1988 graficianul N. Nobilescu, va adapta din nou cărţile cu Apolodor sub formă de benzi desenate: „Apolodor, un mic pinguin călător” şi „Amedeu, cel mai cumsecade leu”. Cele două albume vor fi tipărite de editura Ion Creangă în 1988, fiecare într-un tiraj de câte 100.000 de exemplare!
După schimbarea de regim din 1989, Gellu Naum şi-a văzut în sfârşit confirmată reputaţia de cel mai mare poet suprarealist al României, volumele sale de poezii fiind reeditate de mai multe ori, iar opera sa multipremiată.
Dar, în conştiinţa publicului larg, numele său rămâne asociat cu cel al micuţului pinguin, acest fapt datorându-se atât reeditărilor fără încetare a peripeţiilor lui Apolodor (de către editurile Humanitas şi Art), cât şi, în mod cert, talentului cantautoarei Ada Milea care, în anul 2003, a pus pe note muzicale versurile lui Gellu Naum, publicând ulterior discul (şi caseta) „Apolodor”.
„Sunt foarte trist! / Îmi place viaţa de corist / Dar ce să fac? Mi-e dor, mi-e dor / De fraţii mei din Labrador!”
Muzicalitatea versurilor lui Gellu Naum şi vocea unică a Adei Milea au făcut ca
această operă poetică să fie îndrăgită (şi imitată) de generaţii întregi de copii, din care unii, îmbrăcaţi în costume de pinguin, au declamat-o cu atâta drag la serbările de la grădiniţă şi de la şcoala primară.
Cu personajele sale, pinguinul Apolodor, leul Amedeu, cangurul Ilie & Co, Gellu Naum rămâne pentru totdeauna atât în Istoria Literaturii Române, cât şi în Istoria Benzii Desenate Româneşti.
Bibliografie
1959 – „Cartea cu Apolodor”, editura Tineretului, ilustraţii de Jules Perahim
1963 – „Das Buch von Apolodor”, editura Tineretului, în limba germană
1963 – „Zebegény a pingvin”, editura Ifjusagi Kiado, în limba maghiară
1964 – „A doua carte cu Apolodor”, editura Tineretului, ilustraţii de Gellu Naum
1965 – „Zebegény újabb kalandjai”, editura Ifjusagi Kiado, în limba maghiară
1972 – „A doua carte cu Apolodor”, editura Ion Creangă, ilustraţii de Gellu Naum
1975 – „Cartea cu Apolodor”, editura Ion Creangă, ilustraţii de Dan Stanciu
1979 – „Cărţile cu Apolodor,” editura Ion Creangă, ilustraţii de Dan Stanciu
1982 – „Der Pinguin Appolodor”, editura Ion Creangă, în limba germană
1988 –
„Apolodor, un pinguin călător”, benzi desenate de N. Nobilescu, editura Ion Creangă
1988 –
„Amedeu, cel mai cumsecade leu”, benzi desenate de N. Nobilescu, editura Ion Creangă
2003 – „Cartea cu Apolodor”, editura Humanitas, ilustraţii de Nicolae Vasilescu
2004 – „A doua carte cu Apolodor”, editura Humanitas, ilustraţii de Gellu Naum
2004 – „Apolodor”, album muzical, Ada Milea, casa de discuri A&A Records
2010 – „Cartea cu Apolodor”, audio-book (voce Dorina Chiriac), editura Humanitas
2011 – „Apolodor in English”, album muzical, Ada Milea, casa de discuri A&A Records
2012 – „Cărţile cu Apolodor”, editura Paralela 45
2013 – „Cartea cu Apolodor”, audio-book (voce Alexandrina Halic) editura Casa Radio
2014 –
„A doua carte cu Apolodor”, audio-book (voce Alexandrina Halic) editura Casa Radio
2016 – „Cartea cu Apolodor”, editura Arthur, ilustraţii de Dan Ungureanu
2017 – „A doua carte cu Apolodor”, editura Arthur, ilustraţii de Dan Ungureanu.
