Acum patru ani, Editura Curtea Veche a lansat colecţia de cărţi „Regii şi Reginele noastre”. Aceasta îşi propune să aducă în atenţia copiilor şi tinerilor de azi biografiile celor 4 regi şi 4 regine care au domnit în ţara noastră în perioada 1866-1947.
Colecţia este coordonată de Adrian Cioroianu, cunoscut profesor şi istoric, dar şi îndrăgit prezentator al emisiunii „5 minute de istorie” de la Televiziunea Română. Domnia sa semnează volumele singur sau în colaborare cu foşti studenţi şi doctoranzi ai săi. Adresându-se în special copiilor, cărţile sunt scrise într-un stil colocvial, în care faptele istorice se întrepătrund cu mici întâmplări adevărate din viaţa regilor şi reginelor. În plus, ele sunt bogat ilustrate de tineri graficieni talentaţi.
Carol I
În anul 2015 au apărut primele două titluri ale colecţiei. Volumul „Carol I, primul şi cel mai mare rege al românilor” este semnat împreună cu Andrei Radu şi ilustrat de Alexandra Mâzgăreanu.
Tânărul principe german Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen a ajuns domnitor şi ulterior rege al României dintr-o pură întâmplare. Iniţial, tronul Principatelor Române fusese propus cumnatului acestuia, prinţul Philippe, duce de Flandra, fiul regelui Leopold I al Belgiei, dar care a declinat oferta (după ce, cu trei ani înainte, mai refuzase şi tronul Greciei).
Acest fapt nu l-a împiedicat însă pe Carol I să aibă cea mai îndelungată domnie din istoria dinastiei (48 de ani) şi, datorită înţelepciunii şi diplomaţiei sale, să scoată România din feudalismul târziu în care se împotmolise şi s-o aducă la un nivel economic şi spiritual european, aproape occidental. În timpul domniei sale, România şi-a cucerit independenţa faţă de Imperiul Otoman şi a făurit toate instituţiile indispensabile existenţei unui stat modern, emancipat.
Regina Maria
Volumul „Maria a României, regina care a iubit viaţa şi patria” este scris la patru mâini cu Mihaela Simina şi ilustrat de Mihai Alexandru Mihail.
Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg şi Gotha s-a născut în 1875 în Anglia, fiind nepoata, pe linie paternă, a Reginei Victoria a Marii Britanii, iar pe linie maternă, a ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei. S-a căsătorit la vârsta de 18 ani cu prinţul Ferdinand, viitorul rege al României, şi s-a făcut remarcată prin extraordinarele sale calităţi diplomatice. În timpul Primului Război Mondial a activat ca soră de caritate în spitalele militare, fiind supranumită de soldaţi „Mama răniţilor”. A sprijinit mediul artistic românesc, fiind o pasionată colecţionară de artă, şi a publicat ea însăşi cărţi pentru copii (poveşti şi poezii) şi volume memorialistice.
Mihai I
Anul viitor va apărea „Mihai I al României, un rege cu onoare, loialitate şi credinţă”, volum semnat tot împreună cu Mihaela Simina, dar ilustrat de Răzvan Dumitru.
Această biografie romanţată a ultimului monarh al României ne duce cu gândul la romanele lui Jules Verne sau ale lui Alexandre Dumas, atât datorită bogatei ilustraţii, cât mai ales a destinului zbuciumat al regelui Mihai, cu adevărat demn de un personaj romantic din secolul XIX.
După ce a fost un rege-copil la vârsta de 6 ani, a devenit rege-adolescent la 19 ani. Şi-a asumat responsabilităţile regale cu demnitate şi verticalitate, deşi a fost umilit atât de mareşalul Antonescu, cât şi de aparatnicii comunişti (cei de la finele anilor ‚40, precum şi cei de la începutul anilor ‚90). Dar voinţa de granit şi credinţa în destinul său l-au ajutat să treacă cu bine peste toate vicisitudinile vieţii, şi să înfrunte exilul – probabil cel mai lung din istorie (mai bine de 40 de ani) – înainte de a se putea întoarce liber în patria sa.
Regele Mihai nu doar a supravieţuit tuturor duşmanilor şi adversarilor săi, români sau străini, dar a fost unul dintre puţinii oameni care, în acei ani grei, a luat decizii esenţiale, care au scurtat durata celui de-al Doilea Război Mondial. A încetat din viaţă pe 5 decembrie 2017, la vârsta de 96 de ani, fiind în egală măsură martor şi personaj al tumultuoasei istorii contemporane.
Principesa Margareta
În anul 2017 Adrian Cioroianu scria, singur de această dată, volumul „Margareta a României, o principesă în serviciul ţării regăsite”, cu ilustraţii de Yanna Zosmer. Sigur, Principesa Margareta nu a fost niciodată regină, dar după moartea tatălui său, Mihai I, va deveni Custode al Coroanei României.
Născută în exil, în anul 1949, Principesa Margareta şi-a făcut studiile în Italia şi Elveţia, iar cele universitare în Anglia, după care a lucrat la diverse organisme internaţionale din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite. După 1989, a înfiinţat Fundaţia „Principesa Margareta a României”, prin intermediul căreia s-a implicat foarte mult în viaţa socială şi spirituală a ţării.
Adrian Cioroianu a scris acest volum după ce a stat de vorbă, mai multe zile, cu Principesa Margareta.
Elena a României
Cel mai nou titlu din colecţie este „Elena a României, regina-mamă, regina suferinţei şi a speranţei”, semnat împreună cu Alexandru Groza şi ilustrat tot de Yanna Zosmer. Cei patru regi şi cele patru regine ale României au avut cu toţii vieţi tumultuoase, dar parcă niciunul nu a avut un destin aşa de zbuciumat precum Elena (1896-1982). Cartea spune povestea celor 86 de ani „de suferinţe, de bucurii, de speranţe” ai mamei Regelui Mihai I.
Cartea va fi lansată sâmbătă, 2 iunie, la Târgul de Carte Bookfest, în prezenţa profesorului Adrian Cioroianu.
În opinia mea, volumele „Carol I”, „Maria a României”, „Mihai I al României”, „Margareta a României” și „Elena a României” ar trebui să facă parte din biblioteca oricărui cititor român, indiferent de vârsta sa, dacă îl interesează istoria ţării în care s-a născut şi în care trăieşte.
Pentru că „un popor care nu-şi cunoaşte trecutul este ca un copil care nu-şi cunoaşte părinţii” (Nicolae Iorga).
