Modifică dimensiunea fontului:Play
Senatorii şi deputaţii s-au reunit pentru prezentarea moţiunii de cenzură iniţiate de 157 de parlamentari social-democraţi, cu titlul „Stop sărăciei, scumpirilor şi penalilor. Jos Guvernul Cîţu!”.
Moţiunea PSD a fost depusă marţi şi este cea de a doua iniţiată în această lună, după ce pe 3 septembrie şi reprezentanţii USR PLUS au înregistrat un astfel de demers, care însă nu a fost dus până la capăt deocamdată.
Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au decis marţi ca moţiunea PSD să fie citită joi, de la ora 14,00, în plenul reunit, urmând să fie dezbătută şi votată marţea viitoare, de la ora 12,00.
Pentru moţiunea de cenzură iniţiată de USR PLUS, Birourile permanente reunite au hotărât să se aştepte motivarea deciziei CCR privind sesizarea depusă de premierul Florin Cîţu referitoare la existenţa unui conflict constituţional între Guvern şi Parlament.
Moţiunea de cenzură iniţiată de USR PLUS şi AUR, intitulată „Demiterea Guvernului Cîţu, singura şansă a României de a trăi! Florin Cîţu trebuie să plece!”, a fost înregistrată pe 3 septembrie şi citită în plenul reunit al Parlamentului pe 9 septembrie. Procedura de depunere a acesteia a fost însă contestată la CCR de Guvern. Marţi, Curtea Constituţională a admis, cu unanimitate de voturi, sesizarea premierului privind existenţa unui conflict juridic între Parlament şi Guvern pe tema acestei moţiuni de cenzură, însă susţine că ea poate fi dezbătută şi votată.
***
Potrivit Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, moţiunea de cenzură, care poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor, se prezintă Birourilor permanente şi se comunică Guvernului de către preşedintele Camerei Deputaţilor, în ziua în care aceasta a fost depusă. Moţiunea de cenzură se prezintă în şedinţa comună a celor două Camere în cel mult 5 zile de la data depunerii. Dezbaterea moţiunii de cenzură are loc după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.
***
Partidul Social Democrat cere prin moţiunea de cenzură – „Stop sărăciei, scumpirilor şi penalilor. Jos Guvernul Cîţu!” plecarea urgentă a Cabinetului Florin Cîţu de la conducerea ţării pentru ca România să iasă „dintr-o continuă criză politică, economică şi socială”.
În textul moţiunii se susţine că „guvernarea perdanţilor a sărăcit România!”.
„Fiecare român este mai sărac cu 560 de euro după măsurile care au distrus puterea de cumpărare. În plină explozie a preţurilor, în condiţiile unei creşteri galopante a inflaţiei, Guvernul nu a găsit altă soluţie decât îngheţarea pensiilor, alocaţiilor şi a salariilor. Statisticile oficiale arată clar că puterea de cumpărare a scăzut cu peste 12%. Cu toate acestea, prin lipsa măsurilor de compensare a pierderilor de venit, Guvernul PNL-USR-PLUS-UDMR a fost mult mai preocupat de lupta pentru putere în interiorul Coaliţiei şi a preferat să condamne la sărăcie peste 7 milioane de români”, potrivit moţiunii.
Social-democraţii acuză că „pierderea controlului asupra creşterii preţurilor la energie şi combustibil a generat o inflaţie galopantă”.
În document se spune că „datoria publică creşte cu 1.700 de euro pe secundă”, iar „fiecare român devine mai dator la finalul acestui an cu 2.300 de euro”.
„România riscă să deraieze economic, în condiţiile în care creşterea datoriei publice este aproape dublă faţă de creşterea Produsului Intern Brut”, susţine PSD.
Social-democraţii acuză şi faptul că „absorbţia fondurilor europene este la pământ”, iar „capitalul românesc, condamnat la faliment”. În moţiune se arată că „agricultorii ţării au fost umiliţi” şi, „în loc să ajungă pe mesele românilor, munca lor e vândută pe nimic în străinătate”.
Comunităţile locale au fost condamnate la subdezvoltare, prin faptul că primăriile şi Consiliile judeţene au fost obligate să aloce sume uriaşe pentru lupta cu pandemia şi nici acum Guvernul Cîţu nu le-a decontat aceşti bani, se spune în textul moţiunii.
PSD acuză, totodată, că guvernarea PNL-USR PLUS-UDMR „a ratat toate ţintele asumate în Sănătate”, iar în privinţa Educaţiei, deşi abia a început anul şcolar, aceeaşi guvernare „a închis sute de şcoli, iar pentru restul… a planificat închiderea”.
