Tezaurul arheologic descoperit la Castrul Roman de la Barboși-Tirighina, situat la marginea Galațiului, s-a îmbogățit în ultimele două luni cu noi vestigii din secolul II d.Hr., când romanii au construit în zonă mai multe fortificații. Era o așezare cu câteva mii de locuitori, romani, daci și sarmați, care erau agricultori, pescari, păstori etc., dar în această așezare se găseau și militari ai Legiunii Classis Flavia Moesica, ce deținea supremația pe Dunăre. Castrul Roman a fost construit pe promontoriul din apropierea confluenței Siretului cu Dunărea, pe locul unei dave dacice din sec IV î.Hr. De aici, militarii romani supravegheau nordul Dobrogei și mișcările popoarelor barbare și ale dacilor de la nord și vest. Pentru a stopa atacurile acestora, romanii au construit Valul Roman, fortificaţie alcătuită la exterior dintr-un şanţ de apărare cu lăţimea de 16 metri şi adâncimea de 5 metri. Șanţul era urmat la interior de valul de pământ, cu înălţimea de 5 metri, construit pe palisade din lemn de stejar.
Pentru construirea acestei fortificaţii, de la Siret la Prut și în continuare pe teritoriul Ucrainei, până la Orlovka, pe malul Dunării, soldații romani au săpat şi au mutat din loc 1.800.000 metri cubi de pământ. Cercetările arheologice în zonă au fost începute în 1913 de istoricul Vasile Pârvan. De atunci au fost descoperite Castrul Roman, mai multe Castellum-uri, un Cavou Roman din secolul III d.Hr., depozite de amfore cu cereale, dar și mai multe sarcofage romane. Unul dintre acestea a fost descoperit pe strada Lozoveni, la câțiva kilometri de zona Castrului, ceea ce demonstrează că întreaga zonă este plină de vestigii romane. Foarte importantă este și o necropolă descoperită în 1975 de arheologul Mihalache Brudiu, care demonstrează trecerea la creștinism a populației daco-romane chiar din perioada în care creștinii erau prigoniți în Imperiul Roman și se refugiau la marginea imperiului. Aici a fost descoperit și mormântul lui Innocens, un militar daco-roman înmormântat după un ritual creștin.
Turnul octogonal, unic la fortificațiile romane din România
După mai mult de o sută de ani de la primele descoperiri, cercetările arheologice au fost reluate anul trecut cu scopul de a fi puse în valoare aceste vestigii prin construirea unui muzeu de sit. Săpăturile arheologice din ultimele luni au scos la iveală mai multe elemente ale fortificațiilor de la Barboși-Tirighina, printre care cele trei valuri de apărare ale Castrului, un depozit de proiectile din piatră, trei locuințe cu acoperișurile prăbușite, care erau pavate cu cărămidă și dintre care una avea ceea ce s-ar numi o instalație de canalizare. Au mai fost descoperite fragmente de amfore, monede romane din secolul II d.Hr., dar și alte obiecte. Cea mai importantă descoperire este aceea a ruinelor turnului de observație. „În zona centrală a acestei fortificații se afla un mic turn octogonal. În ceea ce privește constatările noastre, vă putem spune că, pe baza unor monede din vremea lui Antonius Pius, îl datăm undeva la mijlocul secolului II d.Hr. Va fi, cu siguranță, piesa centrală valorificată aici, în Castellum. Arhitectul specializat în monumente istorice va propune o reconstituire a acestui edificiu. Vor fi reconstituite câteva asize din turn. Avem 7 dintre cele 8 laturi foarte bine păstrate”, ne-a declarat coordonatorul lucrărilor, arheologul Gabriel Jugănaru. Potrivit acestuia, turnul octogonal este o construcție unicat, cel puțin în privința vestigiilor romane din România, pentru că este singurul construit cu 8 laturi, în general turnurile construite de romani fiind hexagonale. „Este până acum singurul turn cu opt laturi cunoscut din Epoca Romană, cel puțin în România. Era un turn de observație, care a funcționat în ultima fază de locuire aici, în Castellum. Este o descoperire importantă”.
Cea mai mare cetate romană din Moldova devine muzeu de sit
În perioada haosului edilitar de după 1990, în zona Castrului Roman, cea mai mare cetate romană din Moldova, au fost construite mai multe hale unde au fost dezvoltate afaceri de tranziție care însă nu au avut prea mult succes, fiind ulterior abandonate. Ruinele acestor hale vor fi demolate, iar în locul lor va fi construit un muzeu de sit. În noul spațiu muzeal își vor găsi locul toate vestigiile descoperite în situl arheologic Barboși-Tirighina și aflate în colecțiile Muzeului de Istorie Galați, dar și o mare parte din vestigiile cele mai importante descoperite aici și care, datorită valorii lor, au fost preluate de muzeele din București și din Iași. „În acest muzeu de sit vor fi aduse în proporție de 60-70% toate artefactele care au fost descoperite pe tot arealul sitului, începând din 1913 și până în prezent. Tot aici vor ajunge piese de ceramică, dar și numismatică, aflate la institutele de arheologie din București și din Iași sau la Complexul Muzeal Moldova”, spune Cristian Căldăraru, directorul Muzeului de Istorie Galați.
Pentru construirea muzeului, Primăria Galați a încheiat cu reprezentanții Ministerului Dezvoltării Regionale contractul de finanțare a proiectului „Punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina-Barboși”. Proiectul va fi realizat în baza unei finanțări obținute prin POR 2014-2020, Axa Prioritară 5 – „Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural”. Valoarea totală a proiectului este de 15,4 milioane lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă reprezintă 8,5 milioane lei. Termenul de finalizare a lucrărilor este 31 octombrie 2020.
Innocens, primul daco-roman încreștinat
Piesa cea mai importantă din noul muzeu va fi cu siguranță mormântul lui Innocens, considerat de istorici primul daco-roman încreștinat. Mormântul său a fost descoperit în anii ᾽70 în zona Castrului Roman. În mormântul acestuia a fost găsită o agrafă pe care este gravat un desen cu doi pești, simbol al creștinismului, dar și alte obiecte de ritual creștin. „Dintre piesele cele mai importante, aici va poposi mormântul lui Innocens, considerat primul daco-roman creștin, Innocens însemnând «Nevinovatul». A fost descoperit de arheologul Ion Dragomir”, a mai precizat directorul Muzeului de Istorie Galați, adăugând că, înainte de a fi adus la muzeul de sit, mormântul lui Innocens va fi expus o perioadă la Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine din Galați, al Arhiepiscopiei Dunării de Jos.
Alte vestigii vor avea un viitor incert
Din păcate, autoritățile nu reușesc să pună în valoare un alt sit important, Necropola Romană, situată la câteva sute de metri de Castrul Roman, la intrarea în Galați dinspre Tecuci. Este cea mai mare necropolă romană descoperită în sudul Moldovei. Săpăturile arheologice coordonate în 1975 de prof. dr. Mihalache Brudiu au dus la descoperirea a 79 de morminte.
Mormintele din partea de jos a pantei erau de incinerație, din prima perioadă a stăpânirii romane, iar pe măsură ce panta urcă se găsesc morminte de înhumație, de rit creștin. Au fost găsite mai multe obiecte de rit creștin și un fragment ceramic pe care era gravat numele lui Isus Hristos. Prin aceasta, vestigiile din Necropola Romană de la marginea Galațiului demonstrează deopotrivă romanizarea, dar și încreștinarea populației daco-romane. În 1985, necropola a fost declarată rezervație arheologică. În 2007, cele 10 ha ale Necropolei Romane, care erau în proprietatea Primăriei Galați, au făcut obiectul unei inginerii imobiliare de 9,5 milioane euro, ajungând în proprietatea unei instituții bancare.
