Nu este păcăleală de 1 aprilie, ci realitate. Ratele românilor calculate în funcție de indicele IRCC vor ajunge din urmă ROBOR-ul, respectiv până la 7 %, ceea ce înseamnă alte noi sute de lei în plus pe lună. Chiar dacă băncile au raportat profituri record anul trecut, după ce în SUA, avem deja un caz de prăbușire, mulți analiști nu exclud situații de criză pentru instituțiile bancare din țară, nu neapărat să fie vorba despre faliment.
Românii cu credite imobiliare care plătesc rate în funcție de IRCC vor ajunge să îi urmezeze pe cei cu ROBOR care au trăit anul trecut șoc după șoc, când ratele li s-au dublat sau chiar triplat. Chiar dacă mulți au fost sfătuiți să aleagă IRCC, se pare că nu a fost o variantă prea inspirată întrucât și cu acest indice ratele au crescut enorm, adică s-au dublat, iar tendința este de creștere. În prezent, IRCC este de 5,71%, după cinci trimestre consecutive de creștere.
Începând de la 1 aprilie 2023, IRCC va crește până la 7%, marcând a șasea creștere consecutivă.
În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19/2019 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare.
Vești mai bune pentru românii cu rate în funcție ROBOR. Indicile la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut miercuri la 6,88% pe an, de la 6,90% pe an. La începutul anului trecut, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an, iar la începutul acestui an urcase la 7,56%.
Și nu vorbim doar despre clienți, ci și despre instituții bancare. Silicon Valley Bank, una dintre cele mai mari bănci din lume, cu active de două ori mai mari decat tot sistemul bancar din România, a intrat în procedura de faliment în două zile. Am putea ajunge și noi acolo? Mulți analiști spun că nu, dar mereu este loc de surprize.
Într-o analiză pe pagina sa de Facebook, analistul financiar Radu Georgescu notează că sistemul bancar din România are trei mari probleme: creditele ipotecare, de consum şi obligaţiunile de stat. Astfel, creditele ipotecare sunt de 5 ori mai mari decât în 2008. În 2023 piaţa imobiliară s-a blocat deoarece IRCC a crescut de la 1 ianuarie, iar oamenii nu mai pot lua credite. „Creditele ipotecare acordate în ianuarie 2023 sunt cu 1 miliard lei mai mici decat cele acordate în decembrie 2022”, precizează Georgescu.
Despre evoluţia creditelor de consum, Radu Georgescu crede că „oamenii nu vor mai plăti ratele. În 2008 rata de neplată a creditelor de consum depăşise 60%.” Indiferent dacă îşi vor plăti sau nu ratele la creditele de consum, relevant este totuşi, că cel mai mare jucator pe piaţa creditelor de consum Cetelem (deţinută de BNP Paribas) a decis să închidă operaţiunile din România. Nici măcar nu au încercat să vândă. În acest context, este foarte probabil ca o vreme acest tip de business să nu mai prezinte nici un fel de interes sau profit.
Cea de-a treia, dar şi cea mai urgentă problemă este expunerea băncilor din România şi a fondurilor de pensii private pe titluri de stat. „Sistemul bancar şi firmele de pensii private au cele mai mari expuneri din Europa pe obligaţiunile emise de stat. Băncile au obligaţiuni de 70 de miliarde de lei (de circa 24% din sistemul bancar). Falimentul bancii Silicon Valley a fost declanşat de obligaţiunile deţinute. Banca a fost nevoită să vândă o parte din obligaţiuni. Dar nu vrea nimeni să cumpere obligaţiuni emise de SUA cu o dobândă fixă de 2% când acum pot să cumpere obligaţiuni cu o dobândă de 4%. Banca a fost nevoită să le vândă în pierdere”, mai spune Georgescu.
În toată această furtună, dar nu uragan toată atenția și speranța sunt la Banca Națională a României, de la care se așteaptă să ia decizii miraculoasă pentru ca băncile să nu ajungă în prag de colaps, iar românii cu venituri rușinos de mici să poată să își achite ratele la case.
