Nicio universitate din România nu a reușit să se claseze în primele 800 de poziții ale Times World University Rankings, unul dintre cele mai importante topuri la nivel mondial, pentru anul 2024. Din 2020 nu am mai înregistrat o astfel de contra-performanță.
Unul dintre cele mai importante topuri internaționale plasează instituțiile de învățământ superior din țara noastră pe poziții jenante.
Ultima dată, ne-am confruntat cu această situație, în anul pandemic 2020.
Din nou, cea mai bine clasată instituție de învățământ superior românească în World University Rankings este Academia de Studii Economice (ASE) din București.
Totuși, ASE pierde cel puțin 300 de poziții, clasându-se în topul pe 2024 abia între pozițiile 801- 1.000, în timp ce, în clasamentul pentru 2023 s-a poziționat în intervalul 501 – 600.
Universitatea din București (UB) continuă seria clasărilor rușinoase, de la preluarea mandatului de rector de către Marian Preda.
După ce a fost trei ani încadrată pe pozițiile 1.201 – 1.500, UB reușește să urce pe 1.101 – 1.200.
Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) “Carol Davila” din București este a doua cea mai bine clasată instituție de învățământ superior din România, tot pe pozițiile 801 – 1.000, pentru anul 2024.
Cade mult în clasament și UMF “Iuliu Hațeganu” din Cluj-Napoca, din 801 – 1.000, pe 2023, în 1.001 – 1.200, pe 2024.
Politehnica din București este abia sub pozițiile 1.500.
Pe criteriul predare, cel mai bine se clasează UMF “Carol Davila”, între 801 – 1.000.
UMF “Iuliu Hațeganu” stă cel mai bine la citări, dintre universitățile românești, clasându-se în 1.001 – 1.200.
ASE stă cel mai bine pe cercetare, în 801 – 1.000, la fel ca UMF “Carol Davila”.
Mândri, dar umiliți de vecini
Vecinii maghiari stau mult mai bine decât noi în acest clasament, având Semmelweis University în top 251 – 300 și Semmelweis University în 501 – 800.
Din Ucraina, Sumy State University se clasează în 401 – 500, iar Lviv Polytechnic National University, în 601 – 800.
Universitatea din Belgrad se clasează în 801 – 1.000.
Universitatea de Medicină din Sofia se clasează în 1.201 – 1.500, în timp ce nicio instituție de învățământ superior din Republica Moldova nu a intrat în acest top.
Cea mai mare instituție de învățământ superior din România, Universitatea “Babeș – Bolyai” din Cluj-Napoca se clasează abia în 1.001 – 1.200, dar se mândrește că e “pe podium”.
„UBB pe podium în clasamentul Times Higher Education: 1001-1200 global (980 în componenta de cercetare) şi poziţia a treia (prima în relaţia cu industria) în ţară. Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) ocupă poziţia 1001-1200 global la nivel internaţional şi poziţia a treia în ţară (alături de alte trei universităţi) în clasamentul/rankingul Times Higher Education (THE), făcut public astăzi, 27 septembrie 2023. De asemenea, în ţară UBB este prima în componenta legată de industrie, iar cea mai bună poziţionare a UBB este în componenta de cercetare (productivitate, reputaţie, venituri) unde ocupă poziţia 980 la nivel internaţional. UBB se află peste valoarea mediană (percentile) a întregului ranking internaţional THE la următorii indicatori: (1) reputaţia predării/educaţiei, (2) reputaţia cercetării, (3) veniturile atrase prin cercetare, (4) cercetarea de excelenţă, (5) impactul cercetării, (6) patente, (7) colaborări internaţionale în cercetare-publicaţii şi (7) mobilităţi studenţeşti internaţionale”, precizează UBB, într-un comunicat.
Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) din București, condusă de președintele Consiliului Național al Rectorilor, Sorin Cîmpeanu, nu conează în clasament.
„Investiţiile în educaţie şi cercetare devin indispensabile pentru a asigura adaptabilitatea continuă a societăţii noastre la provocările contemporane”, declara recent președintele Klaus Iohannis, cel care a promovat proiectul „România Educată”, în cadrul unui eveniment.
Topul mondial este în continuare dominat de Universitatea din Oxford.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
