27.8 C
București
vineri, 24 mai 2024
AcasăInvestigații România LiberăIncognitoUnde vor ajunge migranții ilegali, dacă Bulgaria refuză să-i primească? România negociază...

Unde vor ajunge migranții ilegali, dacă Bulgaria refuză să-i primească? România negociază cu Austria și vrea un răspuns chiar în anul 2023

Cererea suspectă a Austriei, ca România și Bulgaria să primească înapoi migranții ilegali în schimbul unui vot favorabil pentru a intra în Spațiul Schengen, a fost respinsă ferm de Bulgaria dar a fost privită mult mai îngăduitor de România.

Consiliul European, care se desfășoară în perioada 14 – 15 decembrie 2023, ar putea să ia în discuție subiectul Schengen și să formuleze o recomandare pentru Consiliul JAI, unde se poate vota, din nou, pentru primirea României și a Bulgariei în spațiul de liberă circulație. Cele mai recente negocieri pe tema Schengen s-au purtat între miniștrii de Interne din România, Bulgaria și Austria. Discuțiile celor trei miniștri s-au purtat în cadrul Forumului Salzburg, a cărui ultimă ediție s-a desfășurat, în perioada 12 – 13 decembrie, în Slovenia.

Vicepremierul Cătălin Predoiu, care este și ministru de Interne, a anunțat că “suntem angajați în discuții constructive cu delegațiile austriece și bulgare, cu Comisia Europeană și Președinția spaniolă. Eforturile noastre colective sunt concentrate pe obținerea unor rezultate tangibile până în decembrie 2023”. Predoiu a susținut, după negocierile din Slovenia, că Austria nu a formulat “condiții” ci le-a numit “măsuri adiacente”. “S-a creat emoție, din câte am văzut această perspectivă de a se transfera în masă din Austria în România cetățeni sirieni sau cetățeni afgani care ar fi migranți ilegali și în felul ăsta interesele noastre ar fi afectate”, remarcă ministrul Predoiu. El susține însă că Austria n-ar fi cerut decât să se continue aplicarea unor proceduri din criteriile Schengen, proceduri pe care România deja le aplică. “Este vorba de a proceda la retrimiterea acelor cetățeni care au intrat prin România, au fost înregistrați în Romania, în EURODAC sau în SIS – Sistemul Schengen și mai departe au migrat ilegal în Austria. Conform regulilor Dublin în vigoare, odată ce sunt capturați în Austria și constatați că sunt în stare de migrațiune ilegală, pe regulile existente, sunt trimiși în țara de unde au venit, adică în România. Nu e vorba de nicio altă procedură”, a susținut, în fața jurnaliștilor, ministrul român de Interne. Potrivit ministrului Predoiu, prin aplicarea acestor proceduri, în anul 2023 România a reprimit, din Austria, 120 de migranți ilegali.

Bulgaria este însă mult mai prudentă decât România în privința cererilor formulate de Austria. Bulgaria a reluat negocierile cu Austria imediat după veto-ul din decembrie 2022, chiar prin șeful statului, Rumen Radev, care s-a întâlnit cu cancelarul Nehammer la Viena. Acum, în decembrie 2023, atât premierul cât și ministrul bulgar de Interne au susținut că Bulgaria îndeplinește deja condițiile pentru Schengen, deci nu există motive ca Bulgaria să accepte condiții suplimentare. “Bulgaria își va continua acțiunile actuale de protejare a frontierelor externe ale UE dar cu siguranță nu va accepta condiții suplimentare”, a declarat șeful guvernului de la Sofia, Nikolai Denkov. În condițiile în care România și Bulgaria ar trebui să aibă o poziție comună în negocierile pentru intrarea în Schengen, premierul Bulgariei a criticat voalat atitudinea României, pe care a acuzat-o de inconsecvență. Potrivit presei de la Sofia, premierul Bulgariei ar fi intrigat de faptul că uneori România “bate cu pumnul în masă” dar alteori pare dispusă să accepte imediat condițiile care i se pun. Această reacție a oficialilor de la Sofia pare o replică la poziția premierului Ciolacu, cel care anunța încă de acum patru zile, drept o mare victorie, că “Austria și-a flexibilizat poziția în ceea ce privește Spațiul Schengen“, în schimbul unor condiții pe care România este gata să le satisfacă.

Merită amintită și poziția președintelui Senatului României, Nicolae Ciucă. Și acesta a remarcat semnalele venite de la Viena însă, spre deosebire de Ciolacu, a subliniat că decizia privind o nouă extindere a Spațiului Schengen nu o ia doar Austria, ci o ia Consiliul JAI. Iar din Consiliul JAI face parte și Olanda, care, separat de Austria, are obiecții la adresa Bulgariei.

Vicepremierul Cătălin Predoiu, ministru de Interne, susține că Austria n-a formulat condiții ci le-a numit “măsuri adiacente” și că, de altfel, aceste măsuri sunt deja aplicate de România, prin faptul că reprimește migranții despre care se constată că au trecut ilegal prin România. Vicepremierul Predoiu n-a explicat însă de ce Austria ar insista pentru aplicarea unor reguli care sunt deja aplicate.

“Sunt proceduri care sunt cuprinse în criteriile Schengen, în acordurile pe care le aplică, mai precis în Acordul Dublin. Deci la ora aceasta România aplică aceste proceduri și menționarea lor de către partea austriacă are în vedere dorința ca aceste proceduri să continue să fie aplicate”

Cătălin Predoiu,

Ministrul de Interne al României

Șeful guvernului de la Sofia a anunțat că Bulgaria va negocia pentru Schengen până în ultima zi a anului 2023 (așa cum face și România) însă a avertizat că, în aceste negocieri, pot fi aduse în discuție condiții acceptabile și condiții inacceptabile. „Vom vedea unde va fi limita condițiilor acceptabile și inacceptabile pentru Schengen în zilele și săptămânile următoare”, a precizat premierul Bulgariei.

“Există o oarecare inconsecvență privind România, dar sunt sigur că până la urmă vom echilibra pozițiile, pentru că noi trebuie să lucrăm împreună cu România. Negocierile vor continua până în ultima zi lucrătoare a acestui an”

Nikolai Denkov,

Premierul Bulgariei

“Nu vom accepta condiții suplimentare care nu corespund cu ceea ce se așteaptă de la alte țări”, adică acele țări deja primite în Schengen, a subliniat premierul Bulgariei.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite

PSD și-a stabilit ținta cu fondurile europene: contracte de peste 20 de miliarde de euro, până la finalul acestui an. 

Adrian Câciu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene anunță pe pagina sa de Facebook că deja au fost încheiate în țara noastră contracte de peste 6 miliarde de euro pentru proiectele...

One United Properties, inclusă de Nicușor Dan în ”mafia imobiliară”, hărțuiește în instanță jurnaliști și ONG-uri

Compania One United Properties, fondată de foștii bancheri Victor Căpitanu și Andrei Diaconescu, se remarcă în ultima vreme prin acționarea în judecată a...

Lotul lui Iordănescu pentru ultimele partide înainte de EURO

Selecţionerul Edward Iordănescu a anunţat un lot de 28 de jucători pentru meciurile amicale cu Bulgaria şi Liechtenstein, ultimele teste înaintea EURO 2024.Noutăţile lui...
Ultima oră
Pe aceeași temă