Un raport al NATO arată că România a cheltuit pentru Apărare, în anul 2023, doar 1,6 la sută din PIB, în ciuda faptului că recomandarea SUA era ca fiecare țară aliată să ofere acestui sector cel puțin 2 la sută și în ciuda faptului că însuși președintele Iohannis anunța că România alocă 2,5 la sută din PIB.
Un raport publicat de NATO și intitulat „Defence Expenditure of NATO Countries” arată că, în anul 2023, România a cheltuit pentru Apărare doar 1,6 la sută din PIB, adică sub nivelul recomandat de NATO și SUA, care este de 2 la sută din PIB. Situația României este cu atât mai stranie cu cât, în ultimii ani și mai ales după momentul februarie 2022, când Rusia a atacat Ucraina, mai mulți oficiali români, inclusiv președintele Iohannis, au afirmat că România alocă două procente din PIB pentru Apărare, apoi au revenit și au promis că vom aloca chiar 2,5 la sută din PIB pentru Apărare.
Studiul prezentat de NATO se referă la 30 de țări aliate – inclusiv Finlanda. Studiul nu include și Suedia, întrucât la momentul colectării datelor, Suedia încă nu fusese validată de toate statele NATO ca membru deplin al Alianței. Ultimul Parlament care a validat integrarea Suediei în NATO a fost cel al Ungariei, la data de 26 februarie 2024. Între cele 30 de state analizate, România este pe locul 20, din punctul de vedere al procentului alocat din PIB. Primele trei poziții le dețin Polonia (3,92 %), Statele Unite (3,24 %) și Grecia (3,05 %). Tot înaintea României, ca procente alocate, se află, de exemplu, noul membru NATO Finlanda (2,46 %), Ungaria (2,07), Bulgaria (1,87) și chiar Albania (1,72). O țară cu armată foarte puternică, Turcia, este plasată imediat după România (1,58).
Trebuie totuși amintit că între țările NATO există mari diferențe în ceea ce privește Produsul Intern Brut (PIB), ceea ce face ca, în valoare absolută, Turcia să aloce mai mulți bani decât România iar Albania, de pildă, să aloce mai puțini bani decât România (deși procentul Albaniei este mai mare ca al României). În valoare absolută, România a cheltuit pentru Apărare, în anul 2023, suma de 25,651 milioane de lei, care este echivalată în studiul NATO cu 5,655 milioane USD.
Potrivit NATO, România a alocat pentru înzestrare militară (inclusiv cercetare – dezvoltare) în anul 2023 un procent de 21,9 la sută din suma totală repartizată Apărării. Recomandarea NATO pentru acest capitol este de 20 la sută, deci România respectă această recomandare.
În februarie 2024, secretarul Apărării al SUA, Lloyd J. Austin, relua o declarație a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg. „Secretarul general prognozează că, în 2024, 18 aliați își vor cheltui cel puțin 2% din PIB-ul lor pentru Apărare – o îmbunătățire majoră față de 2014, când doar trei au reușit asta. Orice aliat care nu cheltuiește cel puțin 2% din PIB pentru apărare în acest an ar trebui să aibă planuri de a atinge rapid această țintă”, sublinia Lloyd J. Austin.
În România, fostul premier Florin Cîțu a formulat una dintre cele mai dure critici la adresa guvernării PSD – PNL, pe care o acuză și că servește interesele Rusiei: „A TĂIAT banii de la înzestrarea cu armament a României atât în 2022 cât și în 2023. În 2023 a fost atât de mare TĂIEREA că au fost cheltuiți cei mai puțini bani de la buget în ultimii ani și suntem la coada țărilor membre NATO. Doar o coaliție care lucrează pentru și la ordinul lui Putin ar fi luat aceste decizii”, susținea senatorul Cîțu într-o postare pe facebook, la data de 25 martie 2024. Cîțu a revenit apoi asupra acestei declarații, subliniind și faptul că 70 la sută din banii (oricum insuficienți) alocați Armatei Române au fost cheltuiți nu pentru a cumpăra armament ci pentru a plăti salarii și pensii.
Din păcate pentru România, NATO a publicat acest studiu exact în perioada în care România sărbătorește 20 de ani de la intrarea în Alianța Atlantică.
La 25 octombrie 2023, de Ziua Armatei, președintele Iohannis susținea că România alocă, începând cu anul 2023, un procent de 2,5 la sută din PIB pentru Apărare, adică mai mult de 2 la sută, cât ar fi fost repartizat în anul 2022. Procentul de 2 la sută din PIB ar fi fost stabilit tot pe mandatul președintelui Iohannis, conform unei recomandări pe care au formulat-o Statele Unite.
„Începând cu acest an, alocăm 2,5% din PIB Apărării, iar cel puţin 20% din acest buget va fi destinat în continuare înzestrării forţelor armate. Această bază solidă ne va permite să derulăm o serie de programe de modernizare a echipamentelor existente şi de înzestrare”
Klaus Iohannis,
Președintele României
Senatorul PNL Florin Cîțu, fost prim-ministru între anii 2020 – 2021, consideră că actuala guvernare PSD – PNL (pe care o numește guvernare socialistă) și premierul Marcel Ciolacu sunt vinovați de creșterea deficitului bugetar și a inflației, cât și de scăderea bugetului care trebuia să fie alocat Apărării.
„Românii sunt sărăciți zilnic de guvernarea socialistă. În același timp, guvernarea socialistă a lucrat la slăbirea României prin tăierea bugetului apărării. În 2023 au fost cheltuiți cei mai puțini bani din ultimii 10 ani la apărare. Iar 70% din acești bani s-au dus pe salarii și pensii”
Florin Cîțu,
Fost prim-ministru
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
