Miniștrii Energiei au ajuns la un acord politic pe marginea propunerii Comisiei Europene pentru o Recomandare a Consiliului de continuare a măsurilor de reducere voluntară a consumului de gaze naturale în UE pentru încă 12 luni, transmite, luni seara, Ministerul Energiei din România, potrivit jurnalul.ro.
Reuniunea Consiliului miniștrilor energiei din statele membre UE a avut loc luni la Bruxelles. România a fost reprezentată de ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Miniștrii energiei au avut un schimb de opinii pe tema securității în aprovizionarea cu energie și demersurile de pregătire pentru iarna 2024-2025. De asemenea, miniștrii au ajuns la un acord politic pe marginea propunerii Comisiei Europene pentru o Recomandare a Consiliului de continuare a măsurilor de reducere voluntară a consumului de gaze naturale în UE pentru încă 12 luni.
„Vorbim de o recomandare, nu de o obligație, în același context al nevoii altor state europene de reducere a dependenței față de gazul rusesc. Am susținut în fața consiliului de miniștri că România nu anticipează reducerea consumului de gaze, mizând pe acoperirea lui din surse proprii de producție, cu atât mai mult din 2027, după intrarea în producție a Neptun Deep, ceea ce va face din țara noastră primul producător de gaz din UE. Mai mult, am subliniat că, din contră, anticipăm creșterea consumului de gaze în România, atât prin restartarea industriei îngrășămintelor chimice, cât și prin extinderea rețelelelor de distribuție a gazelor către populație prin programul Anghel Saligny”, a spus ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Agenda de discuții a inclus de asemenea analiza unor potențiale soluții pentru a crește flexibilitatea în sistemele energetice, ca instrument pentru tranziția energetică, și un schimb de opinii cu industria producătoare de panouri solare din UE în scopul creșterii competitivității acesteia la nivel global. Ministrul ucrainian al energiei, German Galuschenko, a informat miniștrii cu privire la situația securității energetice din Ucraina și starea sistemului energetic.
Comisia Europeană și-a reafirmat sprijinul pentru integrarea energetică a Ucrainei și Republicii Moldova cu sistemul energetic european.
În marja reuniunii, a avut loc de asemenea o ședință de coordonare cu statele din Alianța Nucleară, ocazie cu care a fost adoptată o declarație privind recunoașterea rolului energiei nucleare în decarbonizare și analiza instrumentelor de finanțare ale UE care ar putea fi utilizate sau reconfigurate pentru a permite accelerarea proiectelor nucleare (capacități mari dar si reactoare modulare mici).
Comisia Europeană a informat miniștrii Energiei asupra progreselor realizate de statele membre în atingerea obiectivelor climatice pentru anul 2030, cu accent pe actualizarea planurilor naționale energie-climă.
Reprezentanții statelor membre reuniți în Consiliu au indicat sprijinul pentru continuarea demersurilor de diversificare a surselor de aprovizionare cu gaze naturale, prin reducerea dependenței de Rusia (în linie cu obiectivele planului REPowerEU), realizarea tranziției către energia regenerabilă și cea cu emisii reduse de carbon, valorificarea surselor indigene de gaze naturale, investiții în infrastructura de gaze naturale și cea energetică, implementarea unor soluții inovative precum baterii, stocare, hidrogen.
Ministrul Energiei Sebastian Burduja a prezentat elemente legate de strategia de asigurare a securității în aprovizionare a României, cu accent pe sursele indigene într-o manieră neutră din punct de vedere tehnologic, rolul gazului natural drept combustibil de tranziție, importanța menținerii competitivității industriei europene și necesitatea consolidării infrastructurii energetice cu rol critic pentru securitatea energetică în regiune, inclusiv pentru Republica Moldova. În acest sens, proiecte naționale precum Neptun Deep, proiectele nucleare de la Cernavodă și Doicești, și hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești joacă un rol important în stabilitatea energetică națională și regională, inclusiv din perspectiva decarbonizării.
Țări UE: Să existe un „coridor dinamic al prețurilor” pentru gaze
Un grup de ţări, printre care se numără Polonia, Italia şi Grecia, a elaborat o propunere pentru ca Uniunea Europeană(UE) să adopte un “coridor dinamic al prețurilor” pentru gaze, în încercarea de a reduce preţurile ridicate la energie şi inflaţia în creştere.
“Coridorul s-ar aplica tuturor tranzacţiilor angro, fără a se limita la importul din anumite jurisdicţii şi fără a se limita la utilizarea specifică a gazelor naturale”, se arată în proiectul consultat de Reuters, potrivit epicnews.ro.
Liderii ţărilor UE vor discuta dacă şi cum să limiteze preţurile la gaze naturale în cadrul unei reuniuni care va avea loc vineri la Praga.
Von der Leyen a propus liderilor UE, înainte de acest coridor dinamic, plafonarea prețurilor la gaze naturale
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va ridica problema plafonării prețului gazelor, liderilor UE, care se vor reuni în această săptămână, în încercarea de a limita creșterea costurilor energetice.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
