Ucraina continuă lucrările pe brațul Bîstroe din nordul Deltei Dunării, lucrări menite să crească adâncimea acestui canal, iar în perspectivă Ucraina va executa lucrări similare și pe brațul Chilia.
Cel mai nou element intervenit în acest dosar sensibil este că, aparent, Comisia Europeană sugerează României să fie de acord cu planurile Ucrainei.
Disputa privind lucrările pe care le execută Ucraina în zona Bîstroe datează de mulți ani. Ucraina ar fi început lucrările în anul 2004. Controversa pe acest subiect între România și Ucraina a izbucnit public în anul 2014. Încă de atunci, România conștientiza problemele de mediu și economice pe care le generează proiectul ucrainean.
Acum, după ce a început războiul din Ucraina, partea ucraineană are un interes cu atât mai mare de a crește capacitatea de transport pe canalul Bîstroe. El este folosit, de exemplu, de nave care transportă cereale. Acest canal este deja navigabil însă doar pentru vase cu pescaj mic. Ucraina ar dori să crească adâncimea canalului Bîstroe, pentru a-l face accesibil și pentru nave mari.
Ucraina vrea o cale de transport mai scurtă pe Dunăre
În plus, Ucraina ar dori să adâncească și brațul Chilia, pentru a-l face navigabil și pe acesta. Dacă va realiza lucrările pe aceste două brațe, Ucraina va avea o cale navigabilă mai scurtă între Marea Neagră și Dunăre, cale care va evita trecerea prin canalul Sulina, care aparține României.
Doar că proiectul Ucrainei ar avea un impact devastator asupra Deltei Dunării, pentru că va schimba debitul actual al apelor, va afecta structura lor chimică, va distruge vegetația din nordul Deltei și va determina migrarea sau dispariția unor specii de animale. În plus, navigația pe Chilia și Bîstroe va scădea importanța economică a brațului Sulina, care aparține României. Există chiar riscul ca, simultan cu creșterea debitului apei prin Chilia și Bîstroe, să scadă debitul pe brațul Sulina, poate chiar până la punctul când brațul Sulina va deveni ne – navigabil.
Întreaga situație pare a fi cunoscută și la nivelul Uniunii Europene. Doar că, la nivelul UE, informațiile par să fi venit mai ales de la partea ucraineană, deci aceste informații au venit în sprijinul planurilor Ucrainei.
Navigația pe brațul Bîstroe și brațul Chilia va scădea importanța economică a brațului Sulina
În acest context, Direcția Generală Mobilitate și Transport a Comisiei Europene a transmis reprezentantului permanent adjunct al Reprezentanței permanente a României pe lângă UE, Clara Stanciu, că la Comisia Europeană s-a primit o ”solicitare oficială din partea Ucrainei de a adapta căile navigabile interioare pe Dunăre la rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) indicativă”, a dezvăluit ziarul Puterea. De asemenea, Ucraina a solicitat Comisiei Europene „să adauge la rețea alinierile căilor navigabile interioare ale estuarelor Chilia și Bâstroe ale Dunării”.
Vicepremierul Sorin Grindeanu, ministru al Transporturilor, a confirmat că deține informații despre lucrările pe care le execută Ucraina de la „structurile teritoriale ale Ministerului Transporturilor”. Grindeanu a precizat însă că problema n-ar fi de competența Ministerului Transporturilor. Grindeanu consideră că în această chestiune trebuie să acționeze Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Mediului.
Comisia Europeană ar fi cerut României să-i prezinte punctul ei de vedere până la 16 februarie 2023. Acest punct de vedere ar fi trebuit formulat și înaintat de MAE. Data de 16 februarie 2023 a trecut. Nu se știe deocamdată dacă MAE a înaintat Comisiei Europene acest punct de vedere.
MAE nu a fost informat despre ce face Ucraina?
O observație interesantă o face analistul politic Silviu Predoiu, fost director al SIE. Silviu Predoiu a avut o postare pe facebook pe acest subiect.
„Avem cel puțin o altă problemă: că noi am aflat din conferința de presă a vice-premierului Grindeanu că Ucraina nu a așteptat răspunsul Comisiei Europene la solicitarea sa ci a început deja lucrările de adâncire la canalul Bâstroe e normal, dar că și guvernanții au aflat tot odată cu noi, din aceleași surse publice, despre ce se întâmplă la gurile Dunării, parcă nu mai e așa normal. Căci dacă ministrul Grindeanu măcar ne spunea că a fost informat la începutul săptămânii trecute de structuri din subordine, în schimb din comunicatul MAE de astăzi aflăm că referitor la lucrările demarate de Ucraina << anterior apariției acestor informații publice, MAE nu a fost informat de nicio autoritate română competentă >>. Interesant”, observă fostul director al SIE.
După cum se știe, una dintre instituțiile care aduce informații despre ce fac alte țări este SIE.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
