Tudor Ionescu, fost consilier general în perioada 2016 – 2020, este expert în politici pentru protecția animalelor spunând că nu doar câinii maidanezi sunt responsabili de atacul care a omorât-o pe Ana Oros.
El a lucrat la hotărârile Consiliului General al Municipiului București în ceea ce privește strategia animalelor fără stăpân. El spune că există legislație pentru intervenție în cazul animalelor fără stăpân, prin care este protejat și animalul, și persoană.
„Există o legislație la nivel național, iar în București m-am asigurat personal în calitate de consilier general în mandatul pe care l-am avut între 2016 și 2020 să avem o legislație suplimentară, să avem hotărâri de Consiliu General multiple prin care să ne asigurăm în primul rând de siguranță cetățenilor, dar și de o coabitare armonioasă între om și animal”, spune Tudor Ionescu.
Astfel, la nivel național există OUG 155/2001 care este dublată de Legea 258/2013. În OUG chiar din primul articol se scrie că autoritățile locale și Consiliul General al municipiului București au obligativitatea de a înființa servicii de gestionare a câinilor fără stăpân. Dacă nu au posibilitatea pentru localități mai mici, se poate delega acest serviciu către asociații de protecție a animalelor, nu către SRL-uri, potrivit legii.
„Majoritatea UAT-urilor fac contracte cu niște SRL-uri care nu au că obiectiv protecția drepturilor animalului și de acolo decurg o serie de abuzuri și de sifonări ale banilor publici, totul pe suferință animalelor spi cheltuiala cetățenilor”, spune Ionescu.
De asemenea, există OUG 55 din 2002 privind regimul de deținere a câinilor periculoși și agresivi, unde sunt menționate și rasele de câini periculoși. Această ar trebui actualizată, spune fostul consilier general. Totuși, în această OUG există obligativitatea că posesorii acestor rase de animale, Pitbull, Amstaff etc. să fie declarate la Asociația Chinologică din orașul de domiciliu și la secția de poliție de care aparține persoană care are în proprietate astfel de animal. Potrivit documentului. minorii nu au voie să aibă astfel de animale.
„Din păcate, practică ne arată că sunt foarte mulți minori care au astfel de rase, sunt foarte multe persoane care au astfel de rase și inclusiv din exemplarele capturate de ASPA la Lacul morii în acest sfârșit de săptămâna, unul dintre exemplare făcea parte exact din aceste rase. Nu era nici sterilizat, nici microcipat, dar cu siguranță va spun că avea proprietar”, spune Tudor Ionescu, potrivit orange.ro.
În 2006 a apărut și legea 205/2006 care prevede interzicerea cruzimilor asupra animalelor, în care sunt prevăzute condițiile de deținere a acestora.
Tudor Ionescu spune că nu doar câinii maidanezi sunt cei implicați în atacul care a ucis-o pe Ana Oros, o descoperire din parcarea unui centru comercial confirmând ipoteza
Există, însă, și hotărâri ale CGMB, iar cea mai importantă este strategia pentru protecția animalelor din 2017, Hotărârea de Consiliu General nr. 170.
„Este fructul unor ample discuții întinse pe luni de zile cu medici veterinari, persoane cu expertiză în România și în afară, chiar și europarlamentari din Germania au contribuit la acest document, asociații de protecție a animalelor, dresori, Asociația Chinologică etc. Este o strategie care detaliază pas cu pas măsurile pe care administrația din București, Primăria Generală și instituțiile din subordine, trebuie să le întreprindă astfel încât să rezolve problema care în 2016 era încă prezența a câinilor fără stăpân, a animalelor fără stăpân, pentru că în București nu sunt doar câini fără stăpân, ci și alte animale. ASPA în 2016 (înainte de apariția HCG 170- n.r.) era o instituție hulita, detestată, de hingheri, opacă. (…) Am reușit, prin implementarea acestei strategii, să facem lucrurile așa cum trebuie: să ridicăm câinii minimizând trauma la care sunt supuși în momentul prinderii de pe domeniul public, să fie duși în adăpost, să ameliorăm condițiile în care sunt ținuți în adăposturi, să lansăm campanii masive de sterilizare. În 3 ani de zile am reușit să finanțăm sterilizarea a apropae 30.000 de câini și pisici. Au fost campanii de adopții. Toate au fost dublate de alte hotărâri de consiliu, pe care le-am votat, dar care au rămas, din păcate, până în prezent, neimplementate. Mă refer la mandatarea ASPA să caute și să propună CGMB un teren unde să fie construit un nou adăpost, care să vină să crească capacitatea adăposturilor pe care o are ASPA în acest moment. A două este hotărârea 562 prin care CGMB a mandatat ASPA să facă un recensământ al animalelor din București. Nu s-a întâmplat. Recensământul nu s-a realizat, dar el este foarte important pentru că doar în București aproximativ o familie din trei sau o familie din patru cel mult are un animal de companie, un câine, o pisica sau chiar amandoua. Și eu am un câine și două pisici. Putem anticipa o populație foarte importantă de câini și pisici din care o largă parte nu este nici sterilizată și nici microcipata”, mai spune fostul consilier general.
Din 2015 există obligativitatea sterilizării tuturor exemplarelor de câini care nu au pedigree, care nu provin din canise autorizate. În plus, orice rasă care seamănă cu o rasă dar nu are pedigree trebuie microcipata și sterilizată, astfel încât în cazul exemplarului prins la Lacul Morii, acel Amstaff sau metis de Pitbull, să poată fi identificat proprietarul.
„Nu mai departe de duminică, deci la nici 24 de ore de la decesul Anei Oros, în parcarea unui centru comercial din Sectorul 6 au fost găsite două exemplare de ciobănesc de Asia Centrală. Ciobănescul de Asia Centrală este un câine care atinge 70 – 80 de kilograme (…). O mușcătura poate să sfarme piciorul unui om fără nicio problema. Aceste două exemplare erau fără zgardă, fără lesă, în parcarea unui centru comercial și în momentul în care echipajele au venit au constatat că aveau microcip, iar proprietarul a fost chemat, a rămas pentru aplicarea măsurilor legale. Acest lucru arată că această microcipare și existența unor câini fără lesă, fără zgardă nu este doar o consecință a câinilor fără stăpân, ci și a abandonului și a neglijenței, că să nu spun a iresponsabilitatii unor proprietari”, adaugă Tudor Ionescu.
Acesta spune că mulți cetățeni care locuiesc în zona Lacul morii i-au confirmat, unii și-au asumat și public, că nu câinii maidanezi au atacat-o pe Ana Oros.
„Îndrăznesc eu să adaug că nu doar câinii maidanezi au atacat-o pe Ana Oros, ci și câini antrenați pentru lupta și acesta este un element foarte important pentru că diferența de abordare din tipologia canină între un câine maidanez și un câine care este pregătit că să atace și să intre în confruntări și a duce confruntări violente până la capăt cu alte animale sau cu oameni este radical diferită. Dacă un câine fără stăpân se va speria dacă ești un pic mai impunător sau faci niște mișcări… El nu prea atacă, eventual vine din spate și te ciupește, dar și asta este foarte grav. Și plecăm de la premisa că niciun câine nu are ce să caute nesupravegheat. Un câine pregătit pentru lupta se va lupta cu ține până la sfârșit, știe cum să facă asta, știe de unde să muște că să facă rău, știe cum să muște, știe să adâncească mușcătura, știe să sfartece, aplică presiunesi toate aceste elemente duc, de cele mai multe ori, la pierderea unei confruntări între un câine și un om, nu mai vorbesc dacă sunt mai mulți câini. Și dacă adăugăm faptul că în proximitatea locului unde Ana Oros a fost ucisă am văzut în depărtare o turmă de oi care implică prezența unor câini de stana, care sunt o specie aparte… nu vreți să va întâlniți nici măcar dacă sunteți echipați cu elemente de apărare. Acești câini nu au sub nicio formă regulile unui câine de curte, câine de stradă… acești câini distrug, ucid. Este modul cum ei au fost genetic dezvoltați. Dacă adăugăm toate aceste elemente, vedem că problema este mult mai complexă”, a mai spus Tudor Ionescu.
El spune că se întreabă de ce în primele ore de când s-a aflat de tragedia de la Lacul Morii nu s-a dispus din partea Poliției naționale – singură instituție care putea să dispună așa ceva – o recoltare de probe gastrice din stomac la toți câinii din curțile caselor care erau în acea zona, astfel încât să se poată vedea dacă există sau nu ADN uman în conținutul gastric al acelor câini.
„Soluția de astăzi este că Primăria să respecte și să revină la Hotărârea 170/2017 și să o respecte, în sensul capturării de pe domeniul public, dezvoltării infrastructurii ASPA cu capacități sporite de cazare și de prindere, campanie de sterilizare masivă în București și nu doar în București, ci și în Ilfov, și Ilfovul a început să facă pași importanți în acest sens. Unul fără altul nu se poate, pentru că acești câini sunt câini care migrează, este că o barcă cu multe găuri într-un lac, iar acele găuri sunt punctele de acces. Un singur câine se înmulțește în mod natural poți avea în termen de 6 ani peste 10 mii de câini. Și atunci calculul este și financiar rentabil: ce e mai bine pentru o primărie dacă vrem să fim foarte cinici? Să sterilizezi un câine, procedura care costă 300 – 500 de lei maxim astăzi sau să nu sterilizezi din varii motive și peste 6 ani să prinzi și să eutanasiezi 10 mii sau peste 10.000 de exemplare? De aceea, sterilizarea este singură soluție, dublată însă de verificarea și sancționarea, chiar cu consecințe penale, a persoanelor care nu respectă legislația, care abandonează câinii, îi lasă pe stradă”, a mai spus expertul în politici publice de protecție a animalelor.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
