O expoziție istorică la Washington aduce în prim-plan povestea aurului românesc din Moscova, năzuințele de recuperare și apelul României la sprijin internațional.
În timpul Primului Război Mondial, România a trimis în Rusia tezaurul său național – incluzând 91,5 tone de aur ale Băncii Naționale, bijuterii regale, monede rare și obiecte de patrimoniu – pentru a-l proteja de invazia Puterilor Centrale. Transferul a avut loc în două etape, în decembrie 1916 și iulie 1917, cu promisiunea guvernului rus că toate bunurile vor fi păstrate în siguranță și returnate după conflict. Totuși, odată cu izbucnirea Revoluției Bolșevice și prăbușirea autorităților țariste, tezaurul nu a mai fost restituit, generând o dispută internațională care continuă și astăzi.
De-a lungul timpului, România a depus eforturi diplomatice pentru recuperarea tezaurului, inclusiv prin tratate și rezoluții. În 2024, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care cere Rusiei restituirea integrală a tezaurului, punând în evidență importanța acestuia pentru patrimoniul și identitatea României. Însă, poziția Rusiei rămâne fermă: autoritățile ruse afirmă că o mare parte din valoarea tezaurului ar fi fost deja compensată în timpul regimului comunist
Tezaurul României trimis la Moscova în timpul Primului Război Mondial cuprindea nu doar aur, ci și o gamă largă de obiecte de patrimoniu de valoare culturală și istorică excepțională. Iată câteva dintre cele mai importante:
1. Cloșca cu Puii de Aur
- Această piesă de tezaur, cunoscută drept „Cloșca cu puii de aur,” este una dintre cele mai emblematice artefacte de aur din România. Datând din perioada dacică, această operă de artă antică conține detalii sofisticate de realizare, reprezentând o cloșcă cu pui modelați minuțios din aur. Este considerată o capodoperă a bijuteriilor antice din România și simbolizează legătura cu civilizația dacică.
2. Epitafe și odoare bisericești
- Printre obiectele trimise la Moscova s-au numărat și epitafuri valoroase, cum ar fi cele de la mănăstirile Dobrovăț și Bistrița, care includ broderii elaborate și sunt piese reprezentative pentru arta religioasă medievală românească. Acestea fac parte din moștenirea brâncovenească și au fost decorate cu motive bizantine, fiind considerate piese rare de patrimoniu.
3. Colecțiile Academiei Române
- În transporturile către Moscova au fost incluse și colecții de manuscrise rare, documente istorice, precum și operele unor artiști români de renume. Printre ele se numără lucrări de Grigorescu, Aman, Andreescu, și Petrașcu, contribuind la valorificarea artistică a României în epoca modernă. Colecțiile includ și manuscrisele lui George Enescu, care cuprind compozițiile sale timpurii.
4. Bijuteriile reginei Maria
- Transportul din 1916 a inclus și bijuterii din colecția personală a reginei Maria a României. Printre acestea se numărau bijuterii unicat, cu pietre prețioase și ornamente deosebite, care aveau valoare nu doar materială, ci și simbolică, reprezentând regalitatea românească și legătura cu coroana britanică.
5. Lingouri și monede de aur
- Alături de artefacte, tezaurul includea lingouri de aur și monede rare, majoritatea din aur, aparținând atât Băncii Naționale, cât și unor instituții private. Acestea au fost depozitate în lăzi și reprezentau una dintre cele mai mari rezerve de aur ale unei națiuni europene la acea vreme, cu o valoare totală de peste 91 de tone.
Aceste obiecte, încă neîntoarse României, reprezintă o comoară culturală și istorică esențială, pierdută în contextul conflictelor și schimbărilor politice din secolul XX. Din păcate, imagini directe ale acestor piese sunt rare, deoarece multe nu au fost documentate fotografic înainte de a fi trimise în Rusia, dar sunt descrise în detaliu în arhive și catalogate în lucrările istorice și artistice din România.
La reședința Ambasadorului României în Statele Unite, o expoziție rară și încărcată de semnificație pentru istoria națională și relațiile internaționale a avut loc în data de 30 octombrie 2024. Dedicată Tezaurului României, trimis în Rusia în timpul Primului Război Mondial și rămas nereturnat, expoziția „Tezaurul de aur al Băncii Naționale a României trimis la Moscova” readuce în atenția lumii o nedreptate istorică și o datorie neîmplinită față de poporul român.
Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a subliniat că expoziția aduce dovezi clare ale angajamentelor internaționale încălcate de partea rusă, dar și speranța că sprijinul american poate contribui la rezolvarea acestui litigiu istoric. „Aducem astăzi în atenția publicului american problema Tezaurului României trimis la Moscova și sperăm să găsim aici susținere pentru angajamentul nostru de a-l aduce acasă,” a declarat guvernatorul BNR, reiterând că povestea Tezaurului reprezintă un capitol unic în istoria modernă, în care o rezervă monetară a unei țări a fost încredințată unui aliat fără a mai fi restituită, deși toate acordurile internaționale fuseseră respectate.
Alături de oficialii BNR, la eveniment au participat membri ai instituțiilor federale americane, ai Băncii Mondiale și ai Fondului Monetar Internațional, într-o atmosferă în care implicațiile istorice și economice ale acestui episod tragic au fost discutate și analizate în profunzime. Ambasadorul Andrei Muraru a reafirmat că România va continua să promoveze acest caz în plan internațional și să militeze pentru ca această datorie istorică să fie cunoscută și susținută. „Împreună, ca aliați și parteneri, nu vom abandona niciodată ceea ce trebuie să prevaleze din punct de vedere moral și juridic,” a declarat ambasadorul, referindu-se la angajamentele internaționale ale României și la sprijinul față de cauzele justiției istorice.
Într-un moment în care relațiile internaționale sunt influențate de tensiuni geopolitice, povestea Tezaurului de aur al României aduce în discuție nu doar o chestiune economică, ci și o datorie morală și un simbol al suveranității și demnității naționale. Evenimentul de la Washington este mai mult decât o expoziție: reprezintă un apel la solidaritate și la recunoașterea valorilor istorice și juridice în comunitatea internațională.
Astfel, prin această inițiativă, Ambasada României în SUA reconfirmă eforturile autorităților române de a aduce la lumină și a susține cauza Tezaurului național, sperând că sprijinul global va contribui la restabilirea unei dreptăți istorice de lungă durată.
