În ciuda veștilor bune, date de Guvern că menține prețurile plafonate la gaze și energie, potrivit datelor Eurostat pe 2023, România este în top 3 cu cele mai mari tarife la gaze și electricitate. În schimb, țări precum Spania sau Danemarca au găsit soluții pentru a scădea tarifele.
Pentru consumatorii casnici din UE, prețurile la energie electrică în prima jumătate a anului 2023 au fost cele mai ridicate în Țările de Jos (0,4750 EUR pe KWh), Belgia (0,4350 EUR pe KWh), România (0,4199 EUR pe KWh) și Germania (0,4125 EUR pe KWh), iar cele mai mici prețuri au fost observate în Bulgaria (0,1137 EUR pe KWh), Ungaria (0,1161 EUR pe KWh) și Malta (0,1256 EUR pe KWh). Pentru consumatorii casnici olandezi, costul per KWh a fost cu 64 % peste prețul mediu al UE, în timp ce gospodăriile din Bulgaria, Ungaria și Malta au plătit mai puțin de jumătate din preț decât media UE, arată datele Eurostat.
Cea mai mare creștere a prețurilor la energie electrică în Țările de Jos, Lituania și România
An de an, prețurile totale au crescut în majoritatea statelor membre ale UE. Cea mai mare creștere a fost observată în Țările de Jos (953,2 %), urmate de Lituania (87,8 %) și România (77,3 %). Costurile cu energia și furnizarea, precum și reducerea subvențiilor și alocațiilor au determinat creșterea. Spania (-40,6 %) și Danemarca (-16,3 %) au fost cele două țări UE care au înregistrat cele mai mari scăderi.
Prețurile energiei electrice pentru consumatorii necasnici
Prețurile la energie electrică sunt cele mai mari din România și Italia
Consumatorii noncasnici sunt definiți în sensul prezentului articol ca fiind consumatori medii cu un consum anual cuprins între 500 MWh (Mega Watt oră) și 2 000 MWh. Prețurile la energie electrică în prima jumătate a anului 2023 au fost cele mai ridicate în România (0,3289 EUR pe KWh) și Ungaria (0,3030 EUR pe KWh). Cele mai mici prețuri au fost observate în Finlanda (0,0950 EUR pe KWh) și Portugalia (0,0954 EUR pe KWh). Prețul mediu în UE în prima jumătate a anului 2023 a fost de 0,2095 EUR per KWh, potrivit datelor Eurostat.
Prețurilor gazelor în Uniunea Europeană
Cele mai mari creșteri au fost observate în Letonia (139,2 %), România (133,8 %) și Austria (103,4 %). Costul energiei a fost principalul motor al creșterilor.
Ministrul Energiei recunoaște că e loc de negocieri
Deputatul USR Cristina Prună a declarat că ministrul Sebastian Burduja “recunoaşte, în sfârşit, că plătim facturi la energie mai mari decât pe piaţa liberă”.
“Dar, soluţia PSD-PNL nu vine să corecteze acest lucru. Dimpotrivă, ‘preţurile plafonate’ din facturile românilor şi companiilor româneşti rămân aceleaşi. Se modifică doar plafoanele la care vând producătorii. Atenţie, şi acelea la niveluri mai mari decât cele de pe piaţa liberă! Chiar astăzi la prânz energia se tranzacţionează gratis pe bursă. Nu este o normalitate, dar este un semn că oferta de energie creşte, iar preţurile încep să se reaşeze în România”, a spus Prună.
USR menţionează că ordonanţa de urgenţă modifică plafoanele aplicabile producătorilor, la energie de la 450 lei/MWh la 400 lei/MWh, în condiţiile în care pe piaţa liberă se tranzacţionează deja, de luni bune, cu 350-380 lei/MWh, iar în cazul gazului natural plafonul se modifică de la 150 lei/MWh la 120 lei/MWh, dar şi în acest caz “se tranzacţionează sub plafon de câteva luni”.
Energia regenerabilă, un proiect care bate pasul pe loc
Deși în primă fază, ministrul energiei a declarat că nu există taxa pe soare, ulterior a revenit și a renunțat la ea. O altă problemă cu care se confruntă cei care au panouri fotovoltaice este că nu primesc bani înapoi, cel mult se scad. Am discutat și noi cu consumatori și spun că le-ar fi revenit din partea companiilor. Să luăm un exemplu clasic. La o infecție de 150kWh în rețeacu un consum de 100kWh din rețea, ar fi o factură pe 100 lei (100kWh consumați x 1 ron) și încă o factură pe minus de -25 lei (100kwh compensați x 0,25 bani). Se va face compensarea direct și ar fi de plată 75 ron. Pentru restul de 50 de kWh injectați în surplus față de consum va fi o factura de minus cu valoarea de -12,5 lei (50 x 0,25 bani) scadentă peste 2 ani.
În concluzie, măsurile întârziate ale Guvernului nu fac altceva decât să pună consumatorii să plătească facturi care sunt și de 4 ori media europeană.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
