Taiwanul va extinde serviciul militar obligatoriu de la patru luni la un an, a declarat președintele Tsai Ing-wen.
Decizia survine pe fondul tensiunilor tot mai mari cu China, care revendică insula autoguvernată ca teritoriu al său, notează BBC.
În cadrul unei conferințe de presă de marți, președintele Tsai a anunțat noi planuri de consolidare a apărării Taiwanului în cazul unui atac din partea Beijingului.
„Pacea nu va cădea din cer… Taiwanul se află în prima linie a expansiunii autoritare”, a declarat ea.
Președinta Tsai a declarat că recruții vor fi supuși, de asemenea, unei pregătiri mai intense, împrumutând unele elemente de la SUA și de la alte armate avansate. Ea a adăugat că actualul sistem de apărare al insulei este inadecvat pentru a face față unei agresiuni din partea Chinei, care are una dintre cele mai mari și mai avansate armate din lume.
Armata taiwaneză s-a micșorat de la începutul anilor 1990, când toți bărbații cu vârsta de peste 18 ani trebuiau să servească în armată timp de până la trei ani. În următoarele câteva decenii, serviciul a fost scurtat la un an și 10 luni, înainte de a fi redus și mai mult, la patru luni. Noua regulă intră în vigoare în ianuarie 2024 – în aceeași lună în care Taiwanul își va alege următorul președinte.
„Aceasta este o decizie extrem de dificilă, dar, în calitate de președinte, ca șef al forțelor militare, este datoria mea inevitabilă să apăr interesele naționale și modul nostru de viață democratic”, a declarat președintele Tsai.
„Nimeni nu dorește război, Taiwanul și poporul taiwanez sunt la fel, iar comunitatea internațională este la fel”, a spus ea, adăugând că „agresiunea militară a Chinei a devenit din ce în ce mai evidentă după jocul său de război din august”.
Tensiunile dintre Taipei și Beijing au crescut vertiginos în august, după o vizită pe insulă a președintelui Camerei Reprezentanților din SUA, Nancy Pelosi.
Beijingul a răspuns prin organizarea celor mai mari exerciții militare din istorie în mările din jurul Taiwanului. Taipei a calificat aceste exerciții drept „extrem de provocatoare”.
În octombrie, președintele chinez Xi Jinping nu a exclus utilizarea forței pentru a se unifica cu Taiwanul în discursul său de deschidere a Congresului Partidului Comunist de la Beijing. La sfârșitul aceleiași săptămâni, secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că China urmărește unificarea cu Taiwanul „într-un ritm mult mai rapid” decât se aștepta anterior.
Taiwanul a devenit, de asemenea, un punct fierbinte în relațiile dintre SUA și China, având în vedere legăturile strânse ale insulei cu Washingtonul.
Se crede că a fost un punct de discuție important atunci când Xi s-a întâlnit cu președintele american Joe Biden la summitul G20 din noiembrie. În urma întâlnirii, Biden a declarat că nu crede că China va invada Taiwanul.
Dar tensiunile au crescut din nou luni, când Taiwanul a raportat una dintre cele mai mari incursiuni chineze în jurul insulei, cu 71 de avioane ale forțelor aeriene chineze, inclusiv avioane de luptă și drone, care au intrat în așa-numita zonă de identificare a apărării aeriene a Taiwanului.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
