18 C
Bucureศ™ti
joi, 5 septembrie 2024
AcasฤƒInvestigaศ›ii Romรขnia LiberฤƒIncognitoSondaj preluat de propaganda Moscovei. Cetฤƒศ›enii Republicii Moldova ar dori relaศ›ii mai...

Sondaj preluat de propaganda Moscovei. Cetฤƒศ›enii Republicii Moldova ar dori relaศ›ii mai bune cu Rusia

Cetฤƒศ›enii Republicii Moldova ar dori relaศ›ii mai bune cu Rusia, susศ›ine presa de stat de la Moscova, citรขnd datele unui sondaj realizat รฎn Republica Moldova.

Sondajul a fost realizat de institutul IMAS, cu sediul la Chiศ™inฤƒu. Datele au fost culese รฎn perioada 10 – 29 noiembrie 2022 ศ™i publicate รฎn luna decembrie, sub titlul „Barometru socio – politic noiembrie”. O parte dintre datele difuzate de IMAS Chiศ™inฤƒu au fost retransmise prompt de agenศ›ia de stat TASS, a Rusiei. Aceastฤƒ reacศ›ie demonstreazฤƒ atenศ›ia pe care regimul Putin continuฤƒ s-o acorde Republicii Moldova, chiar dacฤƒ, aparent, Kremlinul ar dori sฤƒ discute doar cu marii actori internaศ›ionali, รฎn frunte cu Administraศ›ia SUA.

Pe prima paginฤƒ a sondajului se precizeazฤƒ cฤƒ „Barometrul socio-politic” reprezintฤƒ un „raport elaborat de Doru Petruศ›i”. Cu privire la directorul IMAS Chiศ™inฤƒu, Doru Petruศ›i, observatori din Republica Moldova susศ›in cฤƒ este un critic constant al ศ™efei statului, Maia Sandu, atรขt รฎn prezent, cรขt ศ™i รฎn perioada รฎn care Maia Sandu era รฎn opoziศ›ie. Desigur, acest lucru nu รฎnseamnฤƒ cฤƒ rezultatele sondajului IMAS n-ar fi obiective. Denumirea oficialฤƒ a institutului IMAS de la Chiศ™inฤƒu este „IMAS – Cercetare ศ™i Strategii SRL”.

Partea din sondaj pe care media din Rusia a decis s-o retransmitฤƒ este rฤƒspunsul la urmฤƒtoarea รฎntrebare: „Care credeศ›i cฤƒ este/care ar trebui sฤƒ fie relaศ›ia Republicii Moldova cu Federaศ›ia Rusฤƒ?”. La aceastฤƒ รฎntrebare, 62 la sutฤƒ dintre cei chestionaศ›i au susศ›inut cฤƒ ar trebui sฤƒ fie „O relaศ›ie apropiatฤƒ”. รŽn prezent, cea mai mare pondere a opศ›iunilor (45 la sutฤƒ) afirmฤƒ cฤƒ relaศ›ia Republicii Moldova cu Rusia este „distantฤƒ”.

„รŽn urmฤƒtorii 5 ani, cine consideraศ›i cฤƒ ar fi cel mai potrivit partener pentru Republica Moldova?”. Conform sondajului, 38 la sutฤƒ dintre cei chestionaศ›i au susศ›inut cฤƒ partenerul economic cel mai potrivit ar fi Rusia. Tot Rusia ar fi cel mai potrivit partener politic (37 la sutฤƒ) sau cel mai potrivit partener de securitate (36 la sutฤƒ). Pe locul al doilea รฎn opศ›iunile cetฤƒศ›enilor Republicii Moldova apare Uniunea Europeanฤƒ, ca partener politic, economic sau de securitate (30, 29, respectiv 21 la sutฤƒ dintre voturi). Ar fi de amintit cฤƒ Republica Moldova deศ›ine statutul de ศ›arฤƒ candidatฤƒ la aderarea la UE dar cฤƒ, inclusiv dupฤƒ ce va fi primitฤƒ รฎn UE, ea poate menศ›ine relaศ›ii bune cu Rusia, dacฤƒ doreศ™te.

Dupฤƒ Rusia ศ™i UE, a treia opศ›iune a cetฤƒศ›enilor Republicii Moldova este Romรขnia. 12 la sutฤƒ vฤƒd Romรขnia drept partener economic, 11 la sutฤƒ o vฤƒd ca partener politic iar 10 la sutฤƒ o vฤƒd drept partener de securitate.

Cetฤƒศ›enii Republicii Moldova ศ™tiu cฤƒ energia vine din Romรขnia

Dorinศ›a locuitorilor Republicii Moldova de a se apropia de Rusia apare stranie, ศ›inรขnd cont de rฤƒspunsurile oferite la alte รฎntrebฤƒri din sondaj. De exemplu, cei intervievaศ›i au afirmat cฤƒ ajutorul financiar cel mai mare (57 la sutฤƒ) รฎi este oferit Republicii Moldova de Uniunea Europeanฤƒ. Ca livrฤƒri de gaze ศ™i electricitate, 61 la sutฤƒ dintre cei chestionaศ›i afirmฤƒ cฤƒ ele vin รฎn principal din Romรขnia. 19 la sutฤƒ dintre cei chestionaศ›i considerฤƒ cฤƒ Republica Moldova primeศ™te gaze ศ™i electricitate mai ales din partea UE. Din punct de vedere militar, 41 la sutฤƒ dintre cei chestionaศ›i au afirmat cฤƒ principalul ajutor este oferit de Statele Unite.

Pe de altฤƒ parte, la o altฤƒ รฎntrebare, 73 la sutฤƒ dintre cei sondaศ›i sunt de pฤƒrere cฤƒ Republica Moldova nu trebuie sฤƒ primeascฤƒ armament din strฤƒinฤƒtate, pentru cฤƒ aceasta aduce riscul ca Republica Moldova sฤƒ fie implicatฤƒ รฎntr-un rฤƒzboi.

Despre rฤƒzboiul din Ucraina, 37 la sutฤƒ dintre cei chestionaศ›i susศ›in cฤƒ „principalii vinovaศ›i” sunt Putin sau Rusia. O pondere aproape egalฤƒ (36 la sutฤƒ) o au cei care considerฤƒ cฤƒ pentru rฤƒzboiul din Ucraina sunt de vinฤƒ NATO, Occidentul sau Zelenski. 50 la sutฤƒ dintre cei chestionaศ›i ศ™i-ar dori sฤƒ se ajungฤƒ la un tratat de pace รฎntre Rusia ศ™i Ucraina, chiar dacฤƒ regiunile Doneศ›k, Lugansk, Herson ศ™i Zaporojie ar rฤƒmรขne รฎn componenศ›a Rusiei. Aici, meritฤƒ observat cฤƒ รฎntrebarea a fost unicฤƒ. Acest lucru „a obligat” pe cei chestionaศ›i sฤƒ se declare de acord cu menศ›inerea ocupaศ›iei ruseศ™ti รฎn cele patru regiuni, dacฤƒ au spus cฤƒ doresc sฤƒ se ajungฤƒ la un tratat de pace.

„Da” pentru aderarea la UE, „Nu” unirii cu Romรขnia

Cu privire la รฎntrebฤƒrile din sondaj, se pare cฤƒ Rusia a fost singura ศ›arฤƒ despre care au fost รฎntrebaศ›i, รฎn mod special, cetฤƒศ›enii Republicii Moldova. N-a existat o รฎntrebare care sฤƒ cearฤƒ detalii despre relaศ›ia Republicii Moldova cu Ucraina sau despre relaศ›ia Republicii Moldova cu Romรขnia (รฎn condiศ›iile รฎn care Ucraina ศ™i Romรขnia sunt singurii vecini geografici ai Republicii Moldova). รŽn schimb, a existat o รฎntrebare legatฤƒ de o ipoteticฤƒ unire a Republicii Moldova cu Romรขnia. รŽntrebarea a fost urmฤƒtoarea: „Dacฤƒ duminica viitoare ar avea loc un referendum (vi s-ar cere sฤƒ votaลฃi) cu privire la unirea Rep. Moldova cu Romรขnia, Dvs. aลฃi vota pentru sau contra?”. La aceastฤƒ รฎntrebare, 50 la sutฤƒ dintre persoane au rฤƒspuns cฤƒ ar vota contra. Doar 37 la sutฤƒ dintre cei chestionaศ›i ar vota pentru unirea cu Romรขnia.

Situaศ›ia este รฎnsฤƒ inversฤƒ รฎn ceea ce priveศ™te aderarea Republicii Moldova la UE. Astfel, 51 la sutฤƒ dintre cetฤƒศ›eni ar vota pentru intrarea Republicii Moldova รฎn UE. 33 la sutฤƒ dintre cetฤƒศ›enii Republicii Moldova ar vota รฎmpotriva intrฤƒrii ศ›ฤƒrii lor รฎn UE.

Despre IMAS Chiศ™inฤƒu, o televiziune din Republica Moldova anunศ›a cฤƒ a avut o colaborare cu Partidul ศ˜or. รŽn cรขteva imagini, Doru Petruศ›i, directorul IMAS, pฤƒrea cฤƒ poartฤƒ o convorbire online cu ศ™eful acestui partid, controversatul Ilan ศ˜or. Doru Petruศ›i a declarat รฎnsฤƒ cฤƒ asemenea colaborฤƒri nu influenศ›eazฤƒ rezultatele sondajelor IMAS.

Urmฤƒreศ™te Romรขnia Liberฤƒ pe  TwitterFacebook ศ™i Google News!

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experienศ›ฤƒ ca jurnalist de peste 20 de ani, atรขt รฎn presa scrisฤƒ cรขt ศ™i online. A รฎnceput sฤƒ lucreze รฎn presฤƒ la ziarul Azi, รฎn anul 1993, รฎn perioada รฎn care era รฎncฤƒ student. Ulterior a lucrat la Adevฤƒrul, Gรขndul ศ™i Green Report. La โ€œRomรขnia liberฤƒโ€, Mihai Diac lucreazฤƒ din anul 2015. รŽn paralel cu activitatea jurnalisticฤƒ, Mihai Diac ศ™i-a completat ศ™i pregฤƒtirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Naศ›ional de Apฤƒrare ศ™i cursul de pregฤƒtire a jurnaliศ™tilor pentru zone de rฤƒzboi. Printre acศ›iunile sale de documentare jurnalisticฤƒ s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman ศ™i al fregatei romรขneศ™ti Regina Maria, precum ศ™i cele din Afganistan, Irak, Transnistria ศ™i Georgia.
Cele mai citite

Ciucฤƒ e dezamฤƒgit de interacศ›iunea cu Elena Lasconi: Nu cred cฤƒ se mai poate รฎntรขmpla ceva

PreลŸedintele PNL, Nicolae Ciucฤƒ, afirmฤƒ cฤƒ a lฤƒsat cale deschisฤƒ dialogului cu liderul USR, Elena Lasconi, dar nu crede cฤƒ se mai poate รฎntรขmpla...

Transporturile pe Dunฤƒre sunt รฎn pericol. Soluศ›iile pentru un trafic eficient de mฤƒrfuri

Debitul Dunฤƒrii continuฤƒ sฤƒ scadฤƒ pe fondul secetei ลŸi al lipsei de investiลฃii รฎn lucrฤƒri de dragaj.12 dintre porturile dunฤƒrene nu au รฎncฤƒ conexiuni...

Netanyahu acuzฤƒ Hamas de eศ™ecul negocierilor de pace: a „respins” รฎn bloc „tot”

Premierul israelian a acuzat miercuri Hamas cฤƒ a "respins" รฎn bloc "tot" ceea ce a fost propus รฎn timpul negocierilor purtate sub egida unei...
Ultima orฤƒ
Pe aceeaศ™i temฤƒ