- Un nou raport bazat pe un sondaj multinațional ECFR, publicat înainte de summitul NATO din 2024, constată un sprijin public susținut pentru livrarea de arme și muniție către Ucraina, dar scoate în evidență diferențele de opinie cu privire la modul de încheiere al războiului și scopul ajutorului european.
- Se sugerează că este puțin probabil ca liderii NATO să găsească sprijin intern pentru trimiterea de trupe sau creșterea cheltuielilor de apărare în vederea sprijinirii efortului de război.
- Sondajul arată că, după aproape doi ani și jumătate de la invazia Rusiei, majoritatea ucrainenilor (58%) cred că pot obține o victorie pe câmpul de luptă, iar încrederea în forțele armate ale Ucrainei și în președintele țării, Volodimir Zelenski, rămâne ridicată. Cu toate acestea, există diferențe majore de opinie în Ucraina în ceea ce privește posibilele compromisuri care ar putea pune capăt conflictului.
- Ivan Krastev și Mark Leonard, autorii studiului și experți în politică externă, cred că divergențele de opinie care se prefigurează între publicul european și cel ucrainean ar putea face extrem de dificilă găsirea unui acord cu privire la modul de încheiere al războiului, iar acest lucru ar putea avea un impact semnificativ asupra aderării Kievului la NATO și UE.
În urma întârzierii dramatice a unui pachet critic de sprijin din partea SUA pentru Ucraina la începutul acestui an, a repoziționării politice din Europa în favoarea partidelor populiste de extremă dreapta și a intensificării recente a atacurilor militare rusești asupra infrastructurii critice din Ucraina, un nou raport bazat pe un sondaj de opinie publicat astăzi de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR) a arătat că moralul ucrainenilor rămâne neschimbat și că sprijinul aliaților europeni pentru efortul de război ucrainean nu s-a modificat.
Studiul ECFR intitulat „The meaning of sovereignty: Ukrainian and European views of Russia’s war on Ukraine” („Semnificația suveranității: Opiniile ucrainene și europene cu privire la războiul Rusiei împotriva Ucrainei”) este bazat pe un sondaj de opinie realizat de Datapraxis cu YouGov, Norstat, Alpha Research și Rating Group în 15 țări (Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Franța, Germania, Marea Britanie, Grecia, Italia, Polonia, Portugalia, Țările de Jos, Spania, Suedia, Elveția și Ucraina). Acesta arată că, deși ucrainenii se consideră capabili să învingă Rusia pe câmpul de luptă, europenii tind să creadă că rezultatul final va fi un acord negociat. Această opinie predomină chiar și în rândul unor state precum Marea Britanie, Polonia și Suedia, cele mai puternice susținătoare ale Ucrainei. De asemenea, rezultatele sondajului arată că se înregistrează un consens covârșitor în UE împotriva trimiterii de trupe europene în conflictul din Ucraina.
Ivan Krastev și Mark Leonard, autorii raportului, consideră că prăpastia care se profilează între Ucraina și aliații săi europeni ar putea reprezenta o provocare semnificativă pentru liderii mondiali înaintea reuniunilor de la cel de-al 75-lea summit anual NATO care va avea loc săptămâna viitoare în Washington D.C. Autorii susțin că actuala reticență a ucrainenilor de a accepta compromisuri dureroase, care au fost deja luate în considerare de europeni, ar putea complica drumul de aderare al Ucrainei la UE și NATO.
Concluziile cheie ale sondajului multinațional ECFR includ:
- Există un sprijin puternic în Europa pentru creșterea furnizării de arme și muniție Ucrainei de către aliații săi. Această poziție este foarte pronunțată în rândul respondenților din Estonia (74% consideră acest lucru „o idee bună”), Suedia (66%), Polonia (66%), Marea Britanie (59%), Țările de Jos (58%) și Portugalia (57%). O pluralitate dintre respondenți sunt în favoarea acestui lucru în Spania (45%), Germania (44%), Franța (43%) și Republica Cehă (43%). Dintre cele cincisprezece țări participante la sondaj, Bulgaria, Grecia și Italia sunt singurele în care majoritatea respondenților (63%, 54% și, respectiv, 53%) consideră că creșterea furnizării de arme și muniție de către aliații Ucrainei este „o idee proastă”.
- Majoritatea europenilor nu sunt pregătiți să cheltuiască mai mult pentru apărare, în ciuda războiului din Ucraina. Doar în Polonia (53%), Estonia (45%), Suedia (41%) și Germania (40%) o mare parte a publicului sprijină creșterea cheltuielilor pentru apărarea națională, „chiar dacă acest lucru înseamnă că trebuie să fie tăiați bani din alte domenii precum sănătatea, educația și prevenirea criminalității”. În majoritatea celorlalte țări (o percepție majoritară în Italia, Grecia, Spania și Elveția), opinia predominantă este că nu ar trebui să se cheltuiască mai mult pentru apărare.
- Europenii se opun trimiterii de trupe în Ucraina. Această opinie predomină chiar și în țările care susțin cel mai mult războiul. Majoritatea populației din țările participante la sondaj (de la 54% în Suedia până la 90% în Bulgaria) se opune acestei desfășurări de trupe. Totuși, europenii tind să fie de acord cu implicarea trupelor naționale în război în alte moduri, cum ar fi furnizarea de asistență tehnică armatei ucrainene sau patrularea graniței dintre Ucraina și Belarus.
- Atitudinile față de războiul din Europa se încadrează în trei categorii distincte: cei care vor ca Ucraina să învingă Rusia („tabăra justiției”), cei care vor ca războiul să se încheie cât mai curând posibil („tabăra păcii”) și cei care se află la mijloc („statele oscilante”). Respondenții din Estonia (68%), Suedia (54%), Polonia (50%), Marea Britanie (46%) și Portugalia (42%) cred că „Europa ar trebui să sprijine Ucraina în lupta pentru recucerirea teritoriilor ocupate de Rusia”. În Bulgaria (61%), Grecia (59%) și Italia (57%) opinia predominantă este că „Europa ar trebui să convingă Ucraina să negocieze un acord de pace cu Rusia”. Printre „statele oscilante” se numără Franța (30% în favoarea continuării războiului vs 36% în favoarea negocierii păcii), Spania (32% vs 31%), Țările de Jos (36% vs 31%), Germania (31% vs 41%), Elveția (29% vs 42%) și Republica Cehă (34% vs 46%).
- Europenii sunt sceptici cu privire la capacitatea Kievului de a învinge Rusia pe câmpul de luptă. Un număr mare de europeni consideră că războiul Rusia-Ucraina se va încheia printr-un acord negociat, respondenții din Grecia (49%), Italia (48%), Bulgaria (46%) și Spania (45%) împărtășind această părere. Dintre țările participante la sondaj, doar în Estonia a predominat opinia potrivit căreia Ucraina va câștiga războiul (38%). Așteptările europene privind o victorie a Ucrainei cresc totuși în medie cu 12 puncte procentuale în scenariul în care țara primește o cantitate mai mare de arme și muniție din partea aliaților săi. Totuși, în 11 din 15 țări, opinia predominantă este că o soluție de compromis este cel mai probabil deznodământ.
- Ucrainenii rămân extrem de încrezători că vor învinge Rusia pe câmpul de luptă și că pot conta în continuare pe sprijinul aliaților internaționali. Doar 1% dintre ucraineni cred că Rusia va câștiga războiul, în timp ce majoritatea (58%) cred că Ucraina va obține victoria pe câmpul de luptă. Mai puțin de o treime (30%) consideră că un acord negociat este cel mai probabil rezultat. În cazul ipotetic al primirii unei cantități mai mari de arme și muniție din partea aliaților, procentul celor care consideră victoria Ucrainei pe câmpul de luptă drept cel mai probabil rezultat crește la 69%. De asemenea, încrederea ucrainenilor în aliații lor denotă reziliență și credință fermă, 72% dintre aceștia considerând că UE a fost un aliat de nădejde. Această încredere atinge o cotă maximă de 84% în cazul Regatului Unit și este ridicată și în cazul SUA (78%) și al Lituaniei (77%). Chiar și Germania și Franța, al căror sprijin a fost mai puțin sigur în primele luni ale războiului, sunt considerate aliați de încredere de către ucraineni (76% și, respectiv, 73%).
- Cu toate acestea, există diferențe majore de opinie în Ucraina în ceea ce privește posibilele compromisuri care ar putea pune capăt conflictului. Atunci când li s-a prezentat o alegere ipotetică între aderarea la NATO și integritatea teritorială, mai mult de șapte din zece ucraineni (71%) au declarat că nu ar susține oferta de intrare în NATO dacă acest lucru ar însemna nerevendicarea teritoriului ocupat. Într-un al doilea scenariu prezentat respondenților, 45% au indicat că ar prefera să piardă părți din teritoriul ocupat în prezent, dar să rămână suverani, „cu propria armată și libertatea de a-și alege alianțele, cum ar fi UE și NATO”. Doar 26% au declarat că ar prefera să-și recâștige teritoriul ocupat în prezent în schimbul demilitarizării și al devenirii unei țări neutre care nu ar putea adera la alianțe precum UE și NATO. Restul de 29% nu au știut cum să răspundă la un astfel de compromis.
- Încrederea în forțele armate ale Ucrainei și în președintele țării, Volodimir Zelenski, este puternică. 79% dintre respondenții ucraineni au indicat că au „foarte multă încredere” în forțele armate ale Ucrainei, în timp ce 17% au spus că au „destul de multă încredere”. Aproape două treimi (65%) au declarat că au „foarte multă încredere” sau „destul de multă încredere” în președintele țării, Volodimir Zelenski, în ciuda obstacolelor de pe câmpul de luptă și a poverilor funcției.
- Puterea militară a Rusiei este considerată principalul obstacol în calea succesului Ucrainei atât de către ucraineni, cât și de către majoritatea cetățenilor europeni. Opinia conform căreia puterea militară a Rusiei constituie un obstacol „mare” sau „moderat” în calea recuperării teritoriului ucrainean a fost foarte pronunțată în Ucraina (81%), Grecia și Estonia (79%), Bulgaria (76%), Republica Cehă (74%), Polonia (73%), Marea Britanie (72%) și Spania (71%). Suedia se situează pe un loc aparte, doar 56% dintre respondenți considerând că forța militară a Rusiei este un obstacol major în calea revendicării teritoriului Ucrainei.
- Europenii sunt împărțiți în ceea ce privește beneficiile aderării Ucrainei la UE. Sondajul ECFR relevă un sprijin puternic în Portugalia (59% consideră aderarea „o idee bună” vs 20% „o idee proastă”), Estonia (58% vs 27%), Suedia (53% vs 28%), Spania (51% vs 24%) și Polonia (48% vs 31%) pentru aderarea Ucrainei la UE. Scepticismul este foarte ridicat în rândul respondenților din Germania (54% „o idee proastă” vs 31% „o idee bună”), Bulgaria (50% vs 26%), Republica Cehă (48% vs 36%) și Franța (40% vs 36%). Aproape două treimi dintre ucraineni (64%) sunt de părere că aderarea la UE este la fel de importantă ca aderarea la NATO pentru viitorul țării lor.
Comentând asupra celui mai recent sondaj multinațional, Ivan Krastev, coautorul și președintele Centrului pentru Strategii Liberale, a declarat:
În ceea ce privește starea opiniei publice față de Ucraina, ceea ce iese în evidență este stabilitatea sa remarcabilă. Deși conflictul nu a înghețat, atitudinile publice au înghețat în multe privințe.
Sprijinul public pentru continuarea livrării de muniție către Ucraina rămâne constant în Europa, însă majoritatea europenilor se opun trimiterii de trupe occidentale în Ucraina. Sentimentul general este că, prin trimiterea de arme și ajutor financiar, vom consolida poziția Ucrainei și o vom pune în cea mai bună poziție posibilă pentru a urmări o încheiere negociată a acestui război.
Mark Leonard, coautorul și directorul fondator al Consiliului European pentru Relații Externe, a declarat:
Noul nostru sondaj sugerează că una dintre principalele provocări ale liderilor occidentali va fi reconcilierea pozițiilor contradictorii dintre europeni și ucraineni în ceea ce privește modul de încheiere al războiului. Deși ambele grupuri recunosc necesitatea continuării ajutoarelor militare pentru ca Ucraina să poată respinge agresiunea rusă, există o diferență semnificativă de opinie în ceea ce privește definiția unei victorii și scopul sprijinului Europei.
„În timp ce europenii consideră, în mare parte, că un acord negociat este rezultatul cel mai probabil, ucrainenii nu sunt încă pregătiți să accepte compromisuri teritoriale pentru aderarea la NATO și nici nu sunt atrași de ideea «finlandizării», prin care și-ar păstra teritoriul, dar ar renunța la ambițiile UE și NATO.”
