După 26 de ani de tergiversări, în care edilii Galațiului au fost indiferenți la apelurile istoricilor care solicitau reînceperea cercetărilor arheologice la situl Barboși-Tirighina, în sfârșit se face ceva concret pentru salvarea și punerea în valoare a acestor vestigii unicat pentru istoria noastră. Primarul Galațiului, Ionuț Pucheanu, a semnat cu reprezentanții Ministerului Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice contractul de finanțare a Proiectului „Punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina-Barboși”. Proiectul va fi realizat în baza unei finanțări obținute prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa Prioritară 5 – „Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural” (măsura 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea Patrimoniului Cultural).
Valoarea totală a contractului de finanțare este de 15.416.890 de lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă reprezintă 8.583.145 lei. Termenul de finalizare a lucrărilor este 31 octombrie 2020. Obiectivul proiectului constă în „conservarea și restaurarea parțială a structurii constructive păstrate din fostele fortificații romane”, dar și în construirea unui muzeu de sit. „Grație acestui proiect, situl arheologic va fi reabilitat și pus în valoare, va avea un muzeu de sit și centru de informare, va găzdui expoziții permanente și temporare. Totodată, se vor organiza diferite evenimente: festivaluri, concerte, lansări de carte și alte acțiuni culturale. Vom pune astfel, pentru prima dată, acest sit arheologic de importanță națională pe harta turistică și culturală”, a declarat primarul Galațiului.
Singurul Castru Roman din Moldova
Rezervația arheologică de la marginea Galațiului cuprinde vestigii din perioada sec. VI î.Hr.-sec. IV d.Hr. și este formată din mai multe obiective principale: „Castrul Roman” de la Barboși-Tirighina, „Necropola Tumulară Romană”, „Cavoul Roman” și „Valul Roman”, o fortificație de câteva zeci de kilometri, care apăra așezarea romană de la Barboși și nordul Dobrogei de năvălirile barbarilor. Vestigiile datează atât din perioada de dinainte de retragerea aureliană, când a fost construit „Castrul Roman”, cât și din perioada Împăratului Constantin cel Mare.
Vestigiile romane de la Galați sunt menționate în scrierile lui Miron Costin și Dimitrie Cantemir și de-a lungul vremurilor au făcut obiectul cercetărilor istoricilor G. Săulescu și Vasile Pârvan, care la 1913 a elaborat o schiță a amplasamentelor. La „Castrul Roman” de la Barboși-Tirighina este o fortificație romană construită pe o așezare dacică în secolele I-II d.Hr., care a fost părăsită în secolele IV-V d.Hr.
Potrivit directorului Muzeului de Istorie Galați, Cristian Căldăraru, „Castrul” de la Galați este singura cetate romană din Moldova: „Este important să fie pus în valoare acest monument istoric, singurul din Moldova istorică, atestat din secolele 2-3 d.Hr. Este singurul din Moldova. Sunt foarte multe astfel de cetăți romane de-a lungul Dunării sau în zona Valului lui Traian, dar în zona Moldovei este singurul”, spune profesorul Cristian Căldăraru.
Vestigiile romane de la Galați, de foarte mare importanță
Istoricii consideră vestigiile de la Galați de o mare importanță pentru deslușirea evoluțiilor din perioada romană. Potrivit prof. dr. Mihalache Brudiu, arheologul care a descoperit „Cavoul Roman” din cartierul Dunărea și „Necropola Romană”, „Castrul Roman” de la Barboși-Tirighina și „Cavoul Roman” sunt singurele dovezi arheologice ale revirimentului stăpânirii romane la nordul Dunării în timpul împăratului Constantin cel Mare. În 1974, după descoperirea „Cavoului Roman”, profesorul Brudiu a prezentat descoperirea la Institutul de Arheologie din Bucureşti şi Comisia Naţională a Muzeelor şi Monumentelor Istorice. Valoarea acesteia a fost confirmată prin afirmaţia preşedintelui de atunci al comisiei, academicianul Emil Condurachi: „Dacă am avea în Dobrogea 100 de asemenea cavouri, ele nu ar avea importanţa pe care o are această descoperire de la Galaţi“.
După 1990, „Castrul Roman“ a fost „atacat“ de SRL-uri
La vărsarea Siretului în Dunăre a existat, în perioada sec. I î.Hr.-sec. I d.Hr., o dava în care trăia populație geto-dacică. După cel de-al doilea război daco-roman, în anul 106, dacii s-au retras spre nord și locul a fost luat sub stăpânire de către cuceritorii romani care pe dealul înalt de la Barboși au construit „Castrul” de unde supravegheau întreaga zonă a nordului Dobrogei și mișcările dacilor ori invaziile popoarelor barbare din nord. Romanii au stăpânit zona până la retragerea aureliană și au reluat-o sub ocupație în perioada 330-379, când, sub domnia împăratului Constantin, Imperiul a cunoscut un reviriment. Pe lângă edificiul Castrului Roman, în zonă au mai fost descoperite zeci de fortificații, construcții militare și civile ce datează din acea perioadă.
Pe un promontoriu situat în apropiere a fost descoperit „cartierul economic” al așezării romane, de unde arheologii au scos la lumină amfore cu ulei, rezerve de cereale și unelte. Potrivit Cronicii lui Miron Costin, cărămizi din Castru au fost folosite și la ridicarea Bisericii fortăreață Precista, construită pe un promontoriu din centrul orașului, la malul Dunării, ca un „castru” de apărare împotriva năvălirilor turcilor și tătărilor. În perioada comunismului, castrul de la Barboși-Tirighina a avut standardul de monument istoric, era marcat ca atare în hărțile turistice și pe acest considerent în apropiere fusese construit Popasul Turistic Tirighina. Pe atunci era un monument vizitat de turiști.
După 1990, zona „Castrului Roman” a făcut obiectul afacerilor cu terenuri, unele luate cu japca, pe care s-au construit depozite și hale, care între timp au fost demolate. Acum, promontoriul pe care se află monumentul istoric este ascuns în spatele acestor curți de SRL-uri, cu ruine de hale și un maidan plin de grămezi de moloz și gunoaie.
O placă turnantă între Imperiul Roman și Dacia Romană
Potrivit arheologului Gabriel Jugănaru, consultant în cadrul proiectului, așezarea romană de la Barboși-Tirighina era una prosperă din punct de vedere economic. „Traian a trecut Dunărea din nordul Dobrogei, a creat un cap de pod în zona cartierului Dunărea, unde se află o fortificație de pământ foarte bine păstrată și de acolo atacă dava dacică de la Barboși, pe care a cucerit-o. Soldații romani au construit aici un castellum din pământ, care a fost abandonat, se pare, în timpul lui Hadrian, când a fost construit Castrul, care avea o suprafață de circa 5 hectare.
La sud de Castrul Roman se afla așezarea civilă, care, din păcate, se află sub actualul sat Barboși. Probabil că exista și un mic port la Siret. Cert este că acest ansamblu de locuire civilă și militară, care avea centrul pe promontoriul de la Barboși, era, de fapt, o placă turnantă între Dobrogea, care era cu mult timp înainte provincie a Imperiului Roman, și Dacia Romană. Pe aici se făceau schimburile de mărfuri între Dobrogea și Dacia Romană și viceversa”, a precizat Gabriel Jugănaru. Sunt argumente suficiente pentru punerea în valoare a tuturor vestigiilor romane de la Galați.
