Ramses cel Mare, faraonul egiptean superstar, este piesa centrală a unei mari expoziții care a fost deschisă luni (3 aprilie) la Paris.
Oficialii au dezvelit sicriul de lemn în fața unei mulțimi de reporteri și camere la Grande Halle din centrul de expoziții La Villette.
„ Nu este mumia, ci sicriul lui Ramses II, o carcasă de lemn care a protejat-o timp de 2.900 de ani. Deci acesta este un obiect foarte intim și este, de fapt, ultimul loc de odihnă al lui Ramses II”, a spus egiptologul Benedicte Lhoyer.
Ramses cel Mare a ajuns la Paris, dar nu faraonul, ci doar sicriul lui care nu fusese conceput inițial pentru el
Ramses II este unul dintre cei mai faimoși faraoni. El a guvernat Egiptul timp de 67 de ani, cea mai lungă domnie pentru un faraon, a jucat un rol cheie în asigurarea și extinderea Regatului Egiptean și a adus pacea și prosperitatea.
Sicriul lui Ramses II, din cedru, nu a fost conceput inițial pentru el.
Datând probabil de la sfarsitul dinastiei a XVIII-a, trebuie sa fi fost acoperit cu aur și incrustații din pietre prețioase sau sticlă. Suprafața a fost apoi răzuită și vopsită în galben, cu unele detalii îmbunătățite cu culori strălucitoare și ochii subliniați în negru.
Explicaţiile ştiinţifice ale celor zece urgii biblice
Cele zece urgii sau plăgi care s-au abătut, potrivit Vechiului Testament, asupra egiptenilor pentru ca faraonul să-i lase pe evrei să plece, ar putea fi ceva mai mult decât simple povestiri biblice. Un grup ce cercetători au găsit dovezi ştiinţifice ale unei serii de calamităţi care au început cu înroşirea apelor Nilului, catastrofă urmată de invazia de broaşte, ţânţari şi lăcuste, molime şi ploaie de piatră şi foc, între alte rele. În loc de a le atribui unui Dumnezeu răzbunător, oamenii de ştiinţă cred că aceste dezastre au fost consecinţele unui lanţ de fenomene naturale provocate de schimbările climatice, inclusiv de erupţia unui vulcan. Şi au strâns o serie de dovezi ştiinţifice pentru majoritatea urgiilor într-un reportaj foarte interesant, care va fi difuzat duminică de canalul National Geographical, notează ziarul spaniol ABC monitorizat de Agerpres.
Majoritatea arheologilor cred că aceste calamităţi au lovit cu adevărat vechiul oraş Pi-Ramses din Delta Nilului, capitala Egiptului din timpul faraonului Ramses al II-lea (1279 a.C.-1.213 a.C.). Oraşul a fost abandonat acum 3.000 de ani iar cercetătorii cred că aceste calamităţi pot avea explicaţii ştiinţifice. Climatologii care studiază această epocă au descoperit o schimbare drastică a climei din zonă la sfârşitul domniei lui Ramses al II-lea. După ce au analizat mai multe stalagmite din peşterile egiptene a fost posibilă reconstituirea unui registru al climei pe baza elementelor radioactive conţinute în rocă.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
