11.3 C
București
duminică, 25 februarie 2024
AcasăSocialJustițieSecția pentru procurori a CSM a dat aviz negativ de numire a...

Secția pentru procurori a CSM a dat aviz negativ de numire a procuroarei Mihaiela Iorga-Moraru la șefia secției de combatere a corupției a DNA

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii(CSM) a dat marţi aviz negativ propunerii ministrului Justiţiei, Alina Gorghiu, de numire a procuroarei Mihaiela Iorga-Moraru în funcţia de şef al Secţiei de combatere a corupţiei în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, potrivit bugetul.ro.

„Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ propunerea ministrului Justiţiei de numire în funcţia de procuror şef al Secţiei de combatere a corupţiei din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie a doamnei procuror Moraru-Iorga Mihaela (majoritate: un vot da, 5 voturi nu)”, se arată în decizia CSM.

Conform art. 148 din Legea 303/2022, în cazul emiterii unui aviz negativ al CSM, ministrul Justiţiei poate să îşi retragă propunerea sau organizează un nou interviu cu candidatul respectiv şi transmite preşedintelui României propunerea de numire în funcţia de conducere.

Mihaiela Iorga-Moraru a mai lucrat la DNA în mandatul lui Daniel Morar şi apoi al Laurei Codruţa Kovesi, cu ultima intrând într-un conflict care s-a lăsat cu procese în instanţă.
Astfel, în iulie 2017, Kovesi a semnat un ordin de revocare a Mihaielei Iorga-Moraru din funcţia de procuror DNA pe motiv că nu a înregistrat un denunţ în conformitate cu dispoziţiile legale şi nu l-a prezentat spre repartizare procurorului-şef al secţiei din care făcea parte.

La rândul ei, Mihaiela Iorga-Moraru şi-a dat şefa în judecată, cerând despăgubiri de 10.000 de euro, susţinând că asupra ei au fost făcute presiuni de ordin moral şi emoţional. Procesul s-a încheiat cu anularea ordinului de revocare, fără plata unor despăgubiri.

Tot atunci, Mihaiela Iorga-Moraru susţinea că între ea şi Laura Codruţa Kovesi exista o tensiune, determinată ‘probabil’ de faptul că nu a dat curs ‘anumitor solicitări’, referindu-se şi la un dosar în care era implicată Elena Udrea.

CSM a admis cererea de revocare, iar Mihaiela Iorga-Moraru a fost mutată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău, însă nu a stat nicio zi aici, fiind delegată imediat la Parchetul General.
Conflictul dintre cele două a continuat după ce DNA a anunţat că a identificat mai multe nereguli în activitatea Mihaielei Iorga-Moraru, în biroul său fiind găsite o sumă de bani şi mai multe bunuri neînregistrate.

Ulterior, în noiembrie 2017, Mihaiela Iorga-Moraru a fost pusă sub acuzare de DNA Ploieşti şi trimisă, peste câteva luni, în judecată, pentru că l-ar fi ajutat pe omul de afaceri Florian Walter, care era urmărit internaţional şi cercetat de DIICOT, scopul fiind acela de a îngreuna cercetările şi tragerea la răspundere penală a acestuia. Ulterior, rechizitoriul întocmit de DNA Ploieşti a fost anulat de Instanţa supremă.

Apoi, în februarie 2018, Mihaiela Iorga-Moraru a afirmat la o televiziune că Laura Codruţa Kovesi a chemat-o în birou şi a întrebat-o dacă ar putea urgenta dosarul unui fost ministru al cărui nume era vehiculat pentru postul de premier, însă Kovesi a negat că ar fi avut loc o asemenea discuţie.

În iulie 2018, Kovesi a fost revocată din funcţia de procuror-şef al DNA, printr-un decret semnat de preşedintele Klaus Iohannis, în timp ce Mihaiela Iorga-Moraru promova la Secţia specială, structură creată pentru a se ocupa exclusiv de infracţiunile săvârşite de magistraţi, conform agerpers.ro.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Cătălin Șerban
Cătălin Șerban
Cătălin Șerban scrie în presă din anul 2019, iar din februarie 2021 la România Liberă. A fost director de comunicare al Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei și președinte al acestei organizații. A primit din partea Casei Regale a României, în anul 2015, Medalia „Regele Mihai pentru Loialitate" pentru organizarea excelentă a Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei și pentru devotamentul cu care a promovat ideile și cauza monarhică.
Cele mai citite

După Transnistria, alt pericol în Republica Moldova: Autonomia Găgăuză, cu 98% la sută din locuitori pro-Rusia

În contextul în care pe 28 februarie autoritățile de la Tiraspol ar urma să ceară anexarea Transnistriei la Rusia, este posibil ca Putin...
Ultima oră
Pe aceeași temă