9.1 C
București
sâmbătă, 24 februarie 2024
AcasăPoliticăSebastian Burduja: Din păcate, România nu are o strategie energetică națională aprobată

Sebastian Burduja: Din păcate, România nu are o strategie energetică națională aprobată

România are de îndeplinit și anul viitor mai multe ținte și jaloane din PNRR pentru a primi bani de la Uniunea Europeană pentru digitalizare și modernizare, dar și pentru un mediu mai puțin poluat. Cele 29 de miliarde de euro trebuie cheltuite până în august 2026, de aceea e nevoie ca proiectele să intre cât mai repede în lucru.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a atras atenția că este nevoie să urgentăm tranziția către o energie mai verde.

,,Vrem o energie sigură, în primul rând. Apoi, vrem o energie competitivă, la un preț corect, cât mai scăzut, pentru consumatorul final, atât consumatorul casnic, românul de rând, cât și consumatorul noncasnic, deci campaniile românești a căror competitivitate depinde de acest preț la energie electrică și gaze naturale. Și nu în ultimul rând, ne dorim o energie cât mai verde.

Noi acționăm pe toate aceste paliere, dar, țin să menționez, în această ordine de prioritate, adică energia trebuie să fie, înainte de orice, sigură, la un preț corect și, în al treilea rând, o energie verde.”, a precizat Sebastian Burduja, ministrul Energiei,  Conferinţei Naţionale de lansare a proiectului RO 3.0 Viziunea Viitorului.

Ministrul atrage atenția că în momentul de față, țara noastră nu are o strategie energetică națională pe care să ne putem baza.

,,În acest moment, dacă vorbim de orizontul 2030, noi ne-am asumat o misiune aproape imposibilă, dacă ținem cont de experiența ultimilor ani pe care România a avut-o și anume să avem până în primăvară o strategie energetică națională. Din păcate, România nu are o strategie energetică națională aprobată, validată, formalizată de mai bine de un deceniu”, a mai spus Sebastian Burduja.

Trebuie să punctăm faptul că în momentul de față potrivit Eurostat, țara noastră are printre cele mai scumpe tarife la energia electrică, deși suntem producători de energie și exportăm. Mai exact, creșteri mari în monedă națională au fost înregistrate și în Lituania (+88%), România (+77%) și Letonia (+74%). Exprimate în euro, prețurile medii ale energiei electrice pentru consumatorii casnici în prima jumătate a anului 2023 au fost cele mai mici în Bulgaria (11,4 euro pentru 100 kWh), Ungaria (11,6 euro) și Malta (12,6 euro) și cele mai mari în Țările de Jos (47,5 euro), Belgia (43,5 euro), România (42,0 euro) și Germania (41,3 euro). Vestea proastă este că de la începutul anului viitor am putea plăti și mai mult pentru prețul la curent, deoarece se majorează tariful de distribuție cu 6%, potrivit anunțului făcut de Gabriel Andronache, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Tot despre banii din PNRR și proiectele de digitalizare, Marcel Ciolacu a susținut că nivelul redus de digitalizare afectează inclusiv activitatea unui prim-ministru.

„Multă lume a râs când am spus că a trebuit o «Românie ordonată», fiindcă nu avem digitalizare și aici este marea provocare. Eu, ca și prim-ministru, n-am informațiile atât de repede ca să pot să fiu eficient și să iau deciziile care se impun în timp real, pentru că nu am digitalizare, pentru că nu am digitalizare la ANAF, pentru că nu am digitalizare în sistemul de sănătate, nu pot vedea eficiența, nu pot vedea unde se risipesc bani în sistem”, a declarat Marcel Ciolacu.

Nu doar banii din Planul Național de Redresare și Reziliență sunt o prioritate a Guvernului în acest moment, ci și accederea la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), care să ne asigure un loc la masa bogaților lumii.

„Avem două mari provocări. Avem PNRR, care înseamnă atât resurse financiare, dar cel mai mult înseamnă reforme de fond, nu de formă, și cred că sunt cele mai dure reforme de implementat în România postdecembristă, și avem, din punctul meu de vedere, cea mai mare provocare, aderarea la OCDE. Amândouă am putea spune că pot crea un plan pentru România. Investițiile ne-au dovedit că am putut face față descreșterii economice și România, prin investiții masive în ultimii doi ani de zile, a reușit să aibă tot deficitul, pentru prima oară, însumat, sunt mai mari investițiile decât deficitul. Mi se pare că sunt vreo 59 de miliarde cu 56.”, a declarat Marcel Ciolacu.

În schimb, Bogdan-Gruia Ivan, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, spune că avem șanse reale de a deveni lideri în lume peste 20 de ani, în privința digitalizării.

,,Vorbim de o schimbare atât de radicală şi de rapidă în ceea ce privește leadership-ul viitorului care este impregnat de tehnologie, încât dacă nu vom fi pregătiți, vom fi doar nişte victime colaterale. Eu cred mult în capacitatea noastră de a fi pregătiți. Avem șansa de a fi lideri în primele națiuni din lume în următorii 10-20 de ani. Oamenii trebuie să aibă acces la serviciile publice ale statului mult mai simplu decât se face acum. Oamenii trebuie să poată interacționa cu statul direct de pe fotoliu de acasă, indiferent dacă sunt în România sau în străinătate.  Alte state au implementat acest serviciu cu mult timp în urmă. Noi avem avantajul că lucrăm cu oameni care au implementat acest serviciu în alte state. Nu vrem să creăm lucruri, vrem să implementăm lucruri care există deja şi care funcționează. Vrem să implementăm acest serviciu într-un timp cât mai scurt pentru a oferi credibilitate pentru companiile private.

Atunci când vorbești de fiscalitate şi măsuri pe care trebuie să le ia statul, trebuie să existe toate datele pe masă, iar astăzi nu le avem. Lucrăm la acest lucru împreună cu ANAF.

Sperăm ca de anul viitor, din luna martie să pășim în această nouă normalitate a digitalizării în administrația din România”, a declarat Bogdan-Gruia Ivan, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.

Autoritățile române au alocat 5,97 miliarde de euro – adică 20,5% din valoarea totală- pentru proiectele de digitalizare conținute de Planul național de Redresare și Reziliență, inegal împărțite între cei 6 piloni și cele 15 componente ale ale acestora. Cea mai semnificativă contribuție la acest procent o au alocările din pilonul 2, dar și restul pilonilor conțin proiecte cu contribuție importantă la atingerea pragului de minim de 20% stabilit de către Comisia Europeană.

În concluzie, depinde doar de rapiditatea și interesul pe care îl manifestă autoritățile locale și cele centrale pentru a cheltui banii alocați prin PNRR pentru digitalizare și un mediu cât mai puțin poluat.

Cristina Corpaci
Cristina Corpaci
În presă din 2004. Am trecut pe rând de la reporter TVR, la Realitatea TV, Aleph TV și B1 TV. În presa online am lucrat la Rol.ro, Realitatea.net, mediafax.ro. Din iulie 2021 m-am alăturat echipei România Liberă, unde sunt editor și editorialist economic. Sunt doctorandă în Științele Comunicării la SNSPA, iar tema mea de cercetare este despre criza alimentară.
Cele mai citite

Anunț important oficial legat de cardurile de energie

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a confirmat că, în sezonul rece rămas din primăvara lui 2024, românii vor continua să primească sprijin pentru...

Vize gratis pentru America. Nu pentru toată lumea, însă

Guvernul intenționează să plătească pentru câteva zeci de mii de bugetari vizele de turism și de afaceri pentru America. Măsura se încadrează în...

Savantul de la Cotroceni, garantul fuziunii reușite

Ilustrație: Marian Avramescu Savantul rătăcitor prin lume, președintele Klaus Iohannis, explică fenomenul comasării degenerate din călătorii exotice. Savanții din laboratoarele cu circuit închis ale Palatului...
Ultima oră
Pe aceeași temă