Piața chiriilor a suferit modificări neașteptate anul acesta, după doi ani în care a fost aproape înghețată. Refugiații ucraineni ajunși în țara noastră, care primesc decontări din partea statului român cu bani europeni au influențat prețul pieței care s-a și dublat în câteva luni.
Pentru că o familie care cazează 3 ucraineni primește în jur de 900 de euro de la autorități, unii proprietari au mărit tarifele chiar și de 3 ori. Situația se observă cel mai bine pe litoral unde sunt 10 la sută dintre ucrainenii stabiliți temporar la noi, dar și în orașe ca București, Brașov, Cluj-Napoca și Galați.
Banii din programul 50/20 care ajung în piața imobiliară ar trebui să revitalizeze parțial segmentul chiriilor în pragul creșterii tradiționale a cererii, doar că lucrurile au luat o altă întorsătură și sunt în favoarea speculanților.
Cele mai recente statistici, arată că luna octombrie a adus noi creșteri ale prețurilor de închiriere pentru apartamente. Cele mai mari scumpiri în comparație cu luna septembrie s-au înregistrat în Constanța, la locuințele de două camere (14%), în timp ce la Oradea se remarcă o scădere cu 11% a chiriilor la garsoniere. Este drept că pe lângă refugiați, au existat cereri și din partea studenților, odată cu începerea anului universitar.
De exemplu, în București scumpirile au fost de 15%, astfel că prețul mediu de închiriere variază în octombrie de la 300 euro/lună pentru garsoniere, la 450 euro/lună pentru apartamentele de 2 camere și 550 euro/lună pentru cele de 3 camere, arată o analiză realizată de Storia.ro.
În Brașov, chiriile apartamentelor cu 2 camere au înregistrat un avans de 5% în octombrie față de luna septembrie, în timp ce chiriile la apartamentele cu 1 și 3 camere au stagnat. În Cluj-Napoca, comparativ cu luna octombrie a anului trecut, avansul mediu al prețurilor chiriilor e de 19%, cel mai mare fiind la apartamente de 3 camere – aici, chiria medie e cu 130 de euro mai mare în octombrie 2022 față de octombrie 2021.
În Constanța, prețul chiriilor a crescut în medie cu 28%. Și la Iași, în ultimul an, cea mai mare creștere a fost înregistrată la apartamentele de 3 camere, care se închiriază la un preț cu 25% mai mare: 400 euro în octombrie 2021 față de 500 euro în octombrie 2022.
Statul român plătește peste 35 de milioane lei pentru cazarea şi masa cetăţenilor ucraineni, dar nu are o evidență pentru câte astfel de persoane a decontat acești bani.
Cei care încasează bani pentru cazarea ucrainenilor – până la 2.100 de lei pe lună pentru fiecare persoană – nu trebuie să îi declare la ANAF şi nici nu au obligaţii de plată, aspect care a făcut această activitate extrem de atractivă în detrimentul veniturilor clasice din chirii, unde veniturile sunt mai mici şi există obligaţii fiscale.
Statisticile oficiale arată că în acest moment, în România, sunt 83 de mii de refugiați ucraineni. Pentru 73 de mii dintre ei statul plăteşte cazarea.
Și scumpirea ratelor a mărit prețul chiriilor
Dacă pe piața chiriilor, mulți au stat cu imobilele libere până în primăvara acestui an, brusc nu doar că s-au trezit cu cereri de cazare, ci și creșterea indicelui ROBOR, dar și a IRCC, plus scumpirea energiei și a gazului i-au determinat pe proprietarii de locuințe să umble la preț. Odată cu evoluția războiului de la granița țării, băncile au vrut să fie asigurate și au majorat creditele pe spinarea clienților, care mai departe aceștia au fost și ei nevoiți să ceară mai mulți bani pentru închiriere. De exemplu, dacă ROBOR la 3 luni era la începutul lunii martie la valoare de 4%, în luna iunie ajunsese spre 6%, iar în luna octombrie a urcat la 8%, ceea ce a înseamnat sute de euro în plus la valoarea ratelor. Și în cazul IRCC a fost o majorare la peste 4% și aici ratele au crescut cu câteva sute de lei.
De remarcat este că în piața chiriilor există și speculanți care profită de pe urma ajutoarelor date de statul român refugiaților ucraineni, de faptul că statul nu operează controale mai drastice pentru cei care obțin decontări pentru cazarea refugiaților. Nici în ceea ce privește scumpirea creditelor și lăcomia băncilor, nu există o evidență clară, cu controale și sancțiuni la timp.
