Dezbaterea din plenul Parlamentului European privind priorităţile Preşedinţiei României a Consiliului UE a fost marcată marţi, la Strasbourg, de numeroase încurajări, dar şi de critici dure privind încălcarea statului de drept şi paşii înapoi privind combaterea corupţiei.
Andrus Ansip, vicepreşedinte al Comisiei Europene pentru piaţa unică digitală, a declarat, în numele preşedintelui executivului european, Jean-Claude Juncker, că este încântat să fie prezent la momentul în care România preia în premieră preşedinţia UE. „Nu este simbol mai bun al progresului României decât această preşedinţie”, a declarat Ansip în plenul PE.
„Am fost la Bucureşti săptămâna trecută şi am văzut nivelul bun de pregătire pentru sarcina care urmează. Dar odată cu preşedinţia vine şi responsabilitatea”, a adăugat vicepreşedintele CE.
„Sperăm să vedem o preşedinţie productivă şi de succes. Aşa cum voi contaţi pe sprijinul nostru, contăm şi noi pe leadership-ul şi stabilitatea voastră, pe capacitatea de a construi consens, atât în UE, cât şi acasă. Un front unit acasă va ajuta Uniunea să meargă înainte”, a mai afirmat Ansip.
El a reiterat faptul că „valori precum statul de drept nu pot fi compromise nicăieri în Europa”.
„Sunt 242 de propuneri ale CE asupra cărora trebuie să existe un acord al colegislatorilor. Multe dintre ele merg chiar în inima a tot ce contează, de la pregătirea Brexit-ului, migraţie şi regulile privind azilul”, a mai spus Ansip.
Theodor Stolojan, care a vorbit în numele grupului PPE din PE, i-a urat bun venit în PE prim-ministrului Viorica Dăncilă şi i-a urat succes, asigurând că toţi eurodeputaţii români doresc o preşedinţie de succes. „Avem peste 40 de rapoarte care privesc Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 şi altele. Soluţiile din aceste negocieri vor prefigura viitorul UE în următorii ani”, a spus Stolojan.
El a atras atenţia că guvernul român are mulţi miniştri noi care nu au experienţa negocierilor europene, motiv pentru care, în opinia sa, premierul român ar trebui să le ceară acestora să ţină cont de recomandările Reprezentanţei permanente a României la Bruxelles.
Un alt subiect abordat de Stolojan a fost aderarea României la spaţiul Schengen, pentru care preşedinţii Comisiei şi Parlamentului şi-au exprimat sprijinul.
„Ca prim-ministru aveţi obligaţia de a vă întâlni cât mai rapid cu prim-miniştrii din Olanda şi Franţa şi cancelarii din Germania şi Austria pentru a-i convinge că România merită să adere la spaţiul Schengen. În ceea ce priveşte zona euro aţi spus că veţi face public planul de acţiune în acest scop. Încă nu avem un astfel de plan public. Vă rugăm să vă îndepliniţi această promisiune”, a cerut Stolojan.
Udo Bullman, preşedintele Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, a salutat angajamentul personal al Vioricăi Dăncilă pentru UE şi a afirmat că speră într-o bună cooperare cu preşedinţia română.
„Coeziunea socială, ai dreptate, este o chestiune centrală”, a spus Bullmann.
„Îţi mulţumesc că în perioada Crăciunului te-ai alăturat celor care au decis să salveze vieţi în Mediterana şi nu te-ai alăturat celor care celebrează ignoranţa”, a mai spus Bullmann despre implicarea României în acţiunea de primire a refugiaţilor salvaţi săptămâna trecută din Mediterana.
Referitor la situaţia internă din România, Bullmann a declarat că „nu putem recurge la o situaţie de amnistie generală, unde punem laolaltă dreptatea şi nedreptatea”. El a mai afirmat că statul de drept protejează oamenii şi pune capăt arbitrariului şi că nu poate fi manipulat după bunul plac pentru a servi interese politice. Statul de drept „este un principiu pe care trebuie să-l respectăm în fiecare tabără politică”, a mai spus Bullmann.
Guy Verhofstadt, liderul grupului ALDE din PE, a afirmat în discursul său că preşedinţia română moşteneşte două situaţii de declanşare a articolului 7 din tratat, în cazul Ungariei şi Poloniei.
Articolul 7 din Tratatul UE, calificat adeseori drept ”armă nucleară” instituţională, este procedura cea mai radicală de sancţiuni existentă împotriva unui stat membru al Uniunii Europene, putând duce până la o suspendare a anumitor drepturi ale unui stat membru, în special al dreptului de vot în Consiliul UE.
„Sper că în timpul preşedinţiei dumneavoastră nu va fi un nou nou articol 7, un al treilea caz. Un caz împotriva guvernului dumneavoastră. Şi trebuie să vă spun, nu sunteţi foarte departe de asta. Vă apropiaţi tot mai mult de procedura de declanşare a articolului 7 ignorând recomandările Comisiei de la Veneţia”, a avertizat el.
Verhofstadt a precizat că în timpul discuţiilor cu Liviu Dragnea de la Bucureşti, din luna noiembrie 2018, preşedintele Camerei Deputaţilor a apărat atitudinea guvernului, afirmând că ”statul de drept este o chestiune de subsidiaritate”. „Multe lucruri sunt o chestiune de subsidiaritate, dar cu siguranţă nu şi statul de drept”, a subliniat Verhofstadt.
Liderul grupului ALDE din PE a reiterat că preşedintele Senatului României, Călin Popescu Tăriceanu, i-a promis că guvernul de la Bucureşti va respecta pe deplin recomandările Comisiei de la Veneţia privind restabilirea independenţei justiţiei, modificarea codului penal şi a codului de procedură penală şi schimbarea legii privind ONG-urile, dar că niciuna dintre aceste promisiuni nu a fost respectată.
„Dimpotrivă, guvernul dumneavoastră continuă să urmeze un drum care conduce în sensul practicilor proaste ale lui Orban şi Kaczynski (premierul ungar Viktor Orban şi preşedintele Partidului Lege şi Dreptate din Polonia, Jaroslaw Kaczynski – n.r). Mai mult, plănuiţi o lege pentru a acorda o mare amnistie pentru corupţie, punând peştele cel mare în afara capacităţii instanţelor de a ajunge la el”, a spus Verhofstadt.
„Lăsaţi-mă să vă spun un lucru. Cu astfel de parteneri, grupul meu, întreaga familie liberală, nu va merge la alegeri. Dimpotrivă, vom sta alături de toate forţele democratice noi, curate, care vor să pună capăt corupţiei, care vor să cureţe ţara”, a mai spus Verhofstadt.
Grupul Verzi/Alianţa Liberă Europeană din Parlamentul European va urmări îndeaproape activitatea Preşedinţiei române a UE şi acţiunile pe care guvernul le va întreprinde pentru a lupta împotriva corupţiei şi proteja drepturile civile în ţară, a declarat Ska Keller, preşedinta grupului, la dezbaterea cu prim-ministrul României din plenul PE.
„A mai rămas puţin timp din această legislatură, dar multă muncă de făcut. Reforma Dublin, protecţia climei, protecţia avertizorilor de integritate, justiţia fiscală, salarii şi condiţii de muncă echitabile sunt toate acum sub administrarea Preşedinţiei române. Grupul Verzi/ALE se aşteaptă ca Preşedinţia română să facă Uniunea Europeană mai prietenoasă cu mediul şi mai socială”, a spus Ska Keller.
„Într-o ţară unde aproape 40 de miliarde de euro se pierd în fiecare an din cauza corupţiei, Guvernul României trebuie să folosească oportunitatea Preşedinţiei pentru a-şi dovedi aderarea la lupta împotriva corupţiei, respectarea statului de drept şi a valorilor europene”, a mai afirmat Ska Keller.
În plus, ea a spus că eforturile de a promova o amnistie pentru acte de corupţie ale oficialilor „subminează grav ataşamentul României la valorile noastre comune”.
Cătălin Ivan, membru al grupului neafiliaţilor, a spus că, în opinia sa, „această preşedinţie va fi una de succes”, pentru că UE trece printr-un moment extrem de dificil şi are nevoie de asta. „Este nevoie ca tot ceea ce am discutat aici să se întâmple. Vă garantez că aveţi şi susţinerea mea”, a spus Cătălin Ivan.
Gunnar Hokmark din grupul PPE a fost foarte critic cu prim-ministrul român Viorica Dăncilă, afirmând că modul în care liderul grupului S&D din PE, Udo Bullmann a apărat-o, „este o ruşine”. „Trebuie să fim la fel de stricţi în privinţa României ca şi a Ungariei şi Poloniei, trebuie să amendăm utilizarea inadecvată a puterii”, a afirmat eurodeputatul suedez.
Eurodeputatul PNL Marian-Jean Marinescu a spus că este o bucurie pentru el să negocieze dosare cu Preşedinţia română a Consiliului UE, dar a precizat că nu acceptă poziţiile împotriva UE ale guvernului PSD-ALDE.
„Nu susţin atacurile guvernului la justiţie şi statul de drept. Aţi vorbit mult timp în ultima perioadă despre un consens politic. Eu nu sunt de acord cu un consens împotriva justiţiei şi a statului de drept. Aţi vorbit despre intrarea în Spaţiul Schengen. Trimiteţi-vă miniştrii în Europa să convingă că România merită să intre în Schengen”, a spus Marinescu.
Eurodeputatul Dan Nica, care este copreşedintele delegaţiei române din S&D, a făcut observaţia că multe dintre discursurile de marţi din Parlamentul European nu au avut legătură cu priorităţile Preşedinţiei române a Consiliului UE, ci cu viitoarele alegeri. El a explicat discursul dur al lui Guy Verhofstadt faţă de guvern şi de partidele de la guvernare „printr-o înţelegere cu un mic partiduleţ din România care nu face pragul electoral”.
La rândul ei, eurodeputata PSD Claudia Ţapardel le-a transmis lui Ska Keller şi Guy Verhofstadt că informaţiile lor sunt false şi că cel care încalcă deciziile Curţii Constituţionale este preşedintele Klaus Iohannis.
Viorica Dăncilă: Să lăsăm fiecare popor să aibă propriile convingeri
Premierul Viorica Dăncilă a răspuns marţi criticilor din Parlamentul European spunând că şi aleşii români pot veni cu recomandări pentru alte state, dar fiecare ţară trebuie lăsată să aibă „propriile convingeri”.
„Cunoaştem dosarele şi provocările pe care le avem, de aceea am cerut consens şi vom lucra în această direcţie. Mă aşteptam ca un lider de grup politic să vină cu propuneri de agenda europeană, nu probleme interne ale unei ţări care a preluat preşedinţia Consiliului UE”, a spus Viorica Dăncilă.
„Pentru credibilitate aş vrea să ştiu ce reproşează Verhofstadt Guvernului României, să îi lase pe români să hotărască singuri şi să nu inducă propriile convingeri. Şi colegii mei pot veni cu sugestii pentru alte ţări, dar trebuie să lăsăm fiecare popor să aibă propriile convingeri”, a mai spus premierul.
Premierul Viorica Dăncilă a declarat marţi, în Parlamentul European, că toate măsurile luate de forurile UE trebuie să se raporteze la cetăţenii statelor membre, dând exemplul amânarea aderării României la Spaţiul Schengen, care este privită ca o „inechitate” de români.
„Al patrulea pilon pe care se va desfăşura preşedinţia României va fi Europa valorilor comune. Altfel spus pentru a stimula coeziunea politică europeană ne propunem să promovăm intens principiile şi valorilor ce ne unesc. Totodată, trebuie să combatem cu fermitate o serie de probleme cu care se confruntă încă societăţile din cadrul Uniunii, cum ar fi rasismul, intoleranţa, xenofobia, populismul, antisemitismul sau discursul bazat pe ură. Ne dorim o Uniune mai democratică, deci vom promova egalitatea de tratament la care aspiră toate statele membre şi toţi cetăţenii europeni. Acest aspect este esenţial pentru încrederea cetăţenilor faţă de proiectul european”, a declarat premierul Viorica Dăncilă.
Dăncilă a făcut referire şi la amânarea aderării la Spaţiul Schengen.
„Vă spun acest lucru din perspectiva cetăţenilor români pe care îi reprezint în calitate de prim-ministru şi care, în pofida ataşamentului lor foarte puternic faţă de Uniune, resimt un tratament inegal faţă de România, în special atunci când ţara noastră este criticată pentru aspecte care sunt fireşti în alte state membre sau când României i se impun anumite condiţionalităţi care nu există în alte state ale Uniunii. Românii resimt inechitate când văd că ţara lor este ţinută în afara spaţiului Schengen şi vreau să mulţumesc cu această ocazie domnului preşedinte Jean-Claude Juncker şi domnului preşedinte Antonio Tajani pentru susţinerea totală pe care ne-o oferă pentru aderarea la Spaţiul Schengen”, a mai spus premeierul.
„V-am dat aceste exemple din ţara mea pentru a se înţelege că anumite decizii care se iau la nivel european în privinţa unor state membre se răsfrâng în final la nivelul cetăţenilor din acele state şi determină într-un sens sau altul încrederea pe care aceştia o au faţă de Uniune. Deci tot timpul când luăm decizii trebuie să ne gândim la cetăţenii din statele membre vizate de hotărârile noastre şi trebuie să eliminăm orice formă de tratament diferenţiat astfel încât să consolidăm valorile comune ale Uniunii” a afirmat Viorica Dăncilă, în Parlamentul European, acolo unde a prezentat priorităţile Preşedinţiei României la Consiliul UE.
