Pe 14 septembrie 2024, credincioșii ortodocși din întreaga lume vor sărbători Înălțarea Sfintei Cruci, o sărbătoare importantă în calendarul religios, marcată cu cruce roșie.
Sărbătoare 14 septembrie 2024
Această zi, cunoscută și sub numele de „Exaltarea Sfintei Cruci,” este dedicată comemorării a două evenimente esențiale din istoria creștinismului.
Prima comemorare a acestei zile este legată de descoperirea Sfintei Cruci de către Sfânta Împărăteasă Elena, mama împăratului Constantin cel Mare.
Potrivit tradiției, în anul 335, episcopul Macarie al Ierusalimului a înălțat Sfânta Cruce în fața poporului, după ce aceasta a fost găsită pe Golgota. Într-o minune remarcabilă, o femeie decedată a înviat atunci când a fost atinsă de Crucea lui Hristos, confirmând astfel identificarea acesteia.
A doua comemorare importantă a zilei se referă la aducerea Sfintei Cruci înapoi în Ierusalim în anul 629, după ce a fost capturată de împăratul persan Hosroe. După 14 ani, crucea a fost recuperată de împăratul bizantin Heraclius și reinstalată în biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.
În această zi de sărbătoare, creștinii ortodocși țin post aspru, similar cu postul de la sărbătoarea Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Postul nu este văzut ca o obligație, ci ca o manifestare a dorinței de a se apropia de Dumnezeu.
De asemenea, sunt respectate diverse tradiții și obiceiuri, care subliniază importanța acestei zile în religia ortodoxă.
Sărbătoare 14 septembrie. Tradiții și obiceiuri
În mediul rural, există credințe populare legate de această sărbătoare. Una dintre ele spune că înainte de a se retrage, șerpii se adună într-un loc, se încolăcesc și produc o „piatră nestemată”, care este considerată un remediu pentru toate bolile.
De asemenea, în unele zone, tradiția prevede că ultimele plante de leac, cum ar fi boz, micșunele, mătrăgună și năvalnic, sunt adunate împreună cu buchete de flori și busuioc și duse la biserică pentru a fi sfințite.
Plantele sfințite sunt păstrate în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea bolilor și în farmecele de dragoste.
Busuiocul sfințit în această zi are multiple utilizări. Se pune în vasele cu apă ale păsărilor pentru a le proteja de boli, în lăutoarea fetelor pentru a preveni căderea părului și la streșinile caselor pentru a le feri de rele, inclusiv de trăsnete.
În Bucovina, Ziua Crucii este marcată de acte ritualice cu scop apotropaic sau fertilizator. O tradiție este atârnarea de cruci de busuioc sfințit în ramurile pomilor fără rod, cu credința că astfel vor avea parte de o recoltă bogată în toamna viitoare.
Aceste tradiții reflectă legătura strânsă dintre religie și viața cotidiană a comunităților rurale din România, oferind o dimensiune spirituală și culturală adâncă sărbătorii Înălțării Sfintei Cruci.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
