Datele europene arată că aproximativ 40% din cancere pot fi prevenite, iar în acest sens este esențial screeningul și accesul la un diagnostic precoce.
Programul Naional de Redresare și Reziliență (PNRR) va avea o importantă contribuție la dezvoltarea infrastructurii, atât spitalicești, cât și la nivel de medicină primară.
”Vor exista investiții importante în sectorul prespitalicesc – vom avea posibilitatea de a dota peste 3000 de cabinete de medicină de familie. Există și numeroase acțiuni legate de screening, caravane mobile, centre comunitare, toate acestea creând condițiile necesare pentru a implementa ample activități de prevenire și diagnostic precoce a cât mai multor cancere”, a afirmat dr. Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, în cadrul dezbaterii ”Oportunități de finanțare pentru investiții în oncologie”.
Reforme și investiții
În fiecare jalon al Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) există obiective de investiții dedicate, într-o oarecare măsură, și pacienților oncologici. PNRR este un program complex, care își propune să atingă atât segmentul resurselor umane, cel al mecanismelor de finanțare, a serviciilor de sănătate, cât și segmentul investițiilor în infrastructura de sănătate și dotarea cu echipamente a segmentelor prespitalicești și spitalicești, în valoare totală de aproximativ 2,5 miliarde de euro.
„PNRR este structurat în două mari componente: Reforme și Investiții. Capitolul de reforme este compus din Reforma I, care se referă la dezvoltarea capacității pentru gestionarea fondurilor publice din sănătate, noi mecanisme de plată a serviciilor etc. Reforma II își propune dezvoltarea unei noi agenții pentru infrastructura de sănătate (ANDIS), care va monitoriza și va implementa spitalele regionale în prima fază și, ulterior, alte zone de infrastructură sanitară. Reforma III are ca obiectiv dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate. Investițiile în sănătate cuprind atât zona prespitalicească, unde discutăm despre cabinetele medicilor de familie, ambulatorii, centre comunitare integrate, caravane mobile de screening și cabinete de planning familial, cât și în zona spitalicească, unde principalele obiective de investiții sunt în construirea de noi unități publice spitalicești și dotarea cu echipamente medicale de înaltă performanță, dezvoltarea și extinderea compartimentelor și a secțiilor de terapie intensivă neonatală și dotarea cu echipamente specifice a unităților publice spitalicești în vederea reducerii infecțiilor nosocomiale”, potrivit asist. univ. dr. Alexandru Rogobete, consilier al ministrului Sănătății.
Prin reforma managementului serviciilor de sănătate (cu un buget disponibil de peste 25 milioane de euro) se dorește o îmbunătățire a dezvoltării personalului din managementul spitalelor și nu numai, crearea unor parcursuri profesionale clare, modificări legislative în ceea ce privește perfecționarea continuă a managementului în serviciile de sănătate. Dezvoltarea resurselor umane din sănătate (cu un buget de aproape 54 milioane de euro) este focusată atât pe personalul existent, cât și pe cel viitor. În ceea ce privește investițiile în dezvoltarea infrastructurii spitalicești publice, acestea se ridică la aproape 2,27 miliarde de euro.
Citește și:
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
