9.4 C
București
luni, 26 februarie 2024
AcasăInternaționalCriza din UcrainaRusia - Ucraina, ziua 240: Putin a găsit o nouă armă de...

LIVE UPDATE Rusia – Ucraina, ziua 240: Putin a găsit o nouă armă de distrugere în masă

UPDATE, ora 22:37

Putin a găsit o nouă armă de distrugere în masă -arată un comentariu The Telegraph:
“NATO trebuie să fie mai clar unde sunt liniile sale roșii sau să regrete consecințele acestui război care devine din ce în ce mai barbar pe zi ce trece.

Uciderea a mii de oameni și declanșarea unor daune nespuse mediului prin aruncarea în aer a unui baraj hidroelectric este puțin probabil să-i dea cea mai mică pauză noului comandant suprem al Rusiei în Ucraina, generalul Serghei Surovikin, dacă crede că îi va aduce un avantaj militar. Președintele Zelensky a sugerat că este exact ceea ce are în minte Surovikin pentru a contracara o posibilă descoperire ucraineană care amenință cu înfrângerea Rusiei în jurul Hersonului. Imediat după ce a preluat comanda generală a operațiunii militare speciale a lui Putin din această lună, Surovikin a lansat val după val de atacuri fără discriminare cu rachete și drone împotriva Kievului și a altor orașe, aducând în Ucraina tacticile nemiloase pe care le-a folosit pentru a subjuga opoziția din Siria, bombardând case, școli și spitale.
Cunoscut și pentru măcelăria sa din Afganistan și Cecenia, Surovikin se confruntă acum cu cea mai mare provocare: să pună capăt umilinței Rusiei în Ucraina. Într-o recunoaștere neobișnuită pentru un comandant rus, el a spus „situația este tensionată” în sud, adăugând în mod amenințător: „nu vom exclude luarea celor mai dificile decizii”.

Una dintre aceste decizii va fi pe frontul Herson care deține cheia apărării Crimeei. De săptămâni întregi, armata ucraineană presează atacuri împotriva trupelor ruse pe malul de vest al râului Nipru, dintre care unele au fost respinse. Surovikin se confruntă, de asemenea, cu dificultăți uriașe în menținerea unei forțe de apărare din Herson supraîntinsă cu muniție, combustibil și echipamente de luptă, parțial din cauza pagubelor provocate la începutul acestei luni pe podul Kerci dintre Rusia și Crimeea, o arteră majoră de aprovizionare. Dacă Surovikin decide că nu poate deține orașul Herson, el poate ordona o retragere la est de râu și, pe lângă evacuarea civililor, există dovezi că Rusia a început deja să retragă echipamentele și trupele militare în loc să riscă pierderile semnificative suferite în nord-estul țării. Dacă forțele ucrainene pătrund acolo, o opțiune ar fi aruncarea în aer a barajului hidrocentralei Kahovka, inundând zone vaste de-a lungul Niprului pentru a încetini avansul. Zelensky spune că forțele ruse au pregătit deja barajul pentru demolare prin atașarea unor încărcături explozive puternice.

Barajul Kakhovka deține peste 18 milioane de metri cubi de apă. Dacă ar fi distrus, ar arunca un zid de apă atot-înghițitor în 80 de orașe și sate de-a lungul Niprului, inclusiv orașul Herson, cu o populație antebelică de 284.000 de locuitori, înecând mii, creând un potop de refugiați, privând întregul sud al Ucrainei de alimentarea cu apă, întrerupând în mod periculos apa de răcire a centralei nucleare Zaporizhzhya și creând întreruperi grave de curent pentru sute de mii de oameni. Perspectivele ca Surovikin să ordone un astfel de cataclism, chiar dacă ar devasta teritoriul rusesc nou-anexat, sunt mari. Mulți ruși duri îl văd drept ultima speranță pentru războiul lor eșuat, iar palmaresul lui arată că este un om care nu se va opri la nimic pentru a-și îndeplini misiunea, oricât de costisitoare ar fi viața umană. Istoria oferă, de asemenea, o perspectivă asupra mentalității militare rusești, chiar și după decenii. În 1941, comandanții sovietici au distrus barajul hidroelectric Zaporizhzhya, tot pe Nipru, pentru a încetini avansul nazist și în acest proces au înecat până la 100.000 de oameni. Știau că practic nu va avea niciun efect asupra germanilor, dar se temeau de reacția lui Stalin dacă nu o aruncau în aer. SUA au avertizat Rusia cu privire la consecințele devastatoare ale utilizării armelor nucleare, iar ONU a trimis o echipă de experți să inspecteze centrala nucleară Zaporizhzhya, pe fondul temerilor că bombardamentele ar putea crea o catastrofă radiologică poate mai mare decât Cernobîl. Aruncarea barajului Kakhovka nu ar fi mai puțin o armă de distrugere în masă, iar efectele sale ar putea fi chiar mai dezastruoase decât o bombă nucleară tactică, o lovitură chimică sau precipitații radiologice de la o centrală nucleară. Nu degeaba ecologiștii au comparat efectele acesteia cu trimiterea unei „bombe atomice” de apă care se prăbușește prin sate și orașe. Cu această perspectivă îngrozitoare poate iminentă, NATO trebuie să fie mai clar unde sunt liniile sale roșii sau să regrete consecințele acestui război care devine din ce în ce mai barbar pe zi ce trece.

UPDATE, ora 14:35: Ţările baltice au cerut înfiinţarea unui tribunal special pentru a judeca “crimele de agresiune” comise de Rusia împotriva Ucrainei, reluând astfel o cerere a Kievului, în a doua zi a summitului Consiliului European, care reuneşte liderii celor 27 de ţări membre ale Uniunii Europene, la Bruxelles.

“Trebuie neapărat să discutăm despre răspunsul legal la crimele de agresiune care au fost comise şi despre înfiinţarea unui tribunal special pentru a-i urmări pe cei care se fac vinovaţi în justiţie”, a declarat premierul eston Kaja Kallas.

“Crimele de război ţin de competenţa Curţii Penale Internaţionale (CPI), dar crimele de agresiune pot fi judecate doar de un tribunal special şi cred că Uniunea Europeană ar putea fi un lider în acest sens”, a afirmat prim-ministrul eston.

“L-am auzit ieri pe preşedintele ucrainean vorbind despre acte teroriste comise de Rusia în Ucraina”, a adăugat ea, la o zi după intervenţia lui Volodimir Zelenski prin videoconferinţă la summitul şefilor de stat şi de guvern din UE.

Premierul leton Krisjanis Karins a îndemnat Europa să rămână unită “pentru a sprijini Ucraina, nu doar pentru a condamna (verbal) Rusia, ci şi să înceapă să lucreze în vederea înfiinţării unui tribunal pentru ca Rusia să fie trasă la răspundere pentru atrocităţile pe care le comite în prezent în Ucraina”.

Cele două ţări baltice, împreună cu Lituania lansaseră deja un apel la jumătatea lunii octombrie către UE să ajute Ucraina să creeze o astfel de instanţă, care să fie “complementară” CPI.

Republica Cehă, care exercită în prezent preşedinţia semestrială a Consiliului UE, s-a pronunţat de asemenea în favoarea creării unui tribunal special, după descoperirea a sute de trupuri îngropate în apropiere de Izium, oraş recucerit de forţele ucrainene de la ruşi în estul Ucrainei.

Cele 27 de state membre ale UE nu au însă o poziţie comună cu privire la crearea unei astfel de instanţe speciale, pe care Volodimir Zelenski a solicitat-o în mod repetat, scrie Agerpres.

Comisarul european pentru justiţie Didier Reynders a apreciat săptămâna trecută că trebuie “mai întâi să fie utilizate la maximum toate instrumentele existente”: serviciile procurorului general ucrainean, investigaţiile efectuate de 14 state membre şi anchetele CPI.

El a cerut de asemenea autorităţilor ucrainene “să ratifice Statutul de la Roma, să participe oficial la CPI, astfel încât să putem dezbate apoi alte eventuale soluţii”. 

O serie de explozii au fost semnalate în oraşul Harkov, din nord-estul Ucrainei.

Primarul din Harkov, Igor Terekhov, a transmis că numeroase explozii au fost auzite în oraş în această dimineaţă.

”O serie de explozii la Harkov. Fiţi extrem de atenţi!”, a afirmat el într-o postare pe Telegram.

Citește și:

A 239-A ZI DE RĂZBOI

Urmărește România Liberă pe  TwitterFacebook și Google News!

Laurențiu Mușoiu
Laurențiu Mușoiu
Laurențiu Mihail Mușoiu lucrează în presa centrală din anul 2008. Din anul 2018 lucrează la “România liberă”. A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Deține un master în Cercetare în Științele Comunicării. Este, de asemenea, profesor pentru învățământul primar și preșcolar.
Cele mai citite

Jumătate dintre mamela sub 14 ani dib UE se află în România

În România, în 2022, erau înregistrate peste 7.000 de mame minore, relevă documente al Ministerului Familiei, potrivit cărora numărul acestora a fost cu...

Președintele Iohannis participă la reuniunea de la Paris pentru sprijinul acordat Ucrainei

Președintele Iohannis participă, la Paris, la reuniunea organizată de președintele Macron pentru continuarea sprijinului acordat Ucrainei. "Președintele României, Klaus Iohannis, va participa luni, 26 februarie...

Jumătate dintre mamela sub 14 ani dib UE se află în România

În România, în 2022, erau înregistrate peste 7.000 de mame minore, relevă documente al Ministerului Familiei, potrivit cărora numărul acestora a fost cu...
Ultima oră
Pe aceeași temă