România face schimb de muncitori: Asiaticii vin, românii pleacă, într-un exod care pare că nu îngrijorează pe nimeni
România se confruntă, de câțiva ani, cu o criză acută de forță de muncă, în special în sectoarele cheie precum construcțiile, HoReCa, agricultura și industria prelucrătoare.
Una dintre soluțiile adoptate de angajatori pentru a contracara deficitul de personal a fost importul de forță de muncă din Asia, ceea ce a generat schimbări importante în piața muncii și a influențat angajarea pe plan local.
Criza forței de muncă din România
România se află într-o activitate de tranziție demografică și economică care a redus semnificativ disponibilitatea forței de muncă interne. În ultimele două decenii, emigrarea a reprezentat unul dintre principalele fenomene care au contribuit la scăderea populației active.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat că avem cea mai mare diaspora din Europa:
„Peste 3 milioane de români au emigrat doar în 2008-2022. Datele exacte câţi români sunt în diaspora, în acest moment, diferă de la analişti la analişti. Din punctul meu de vedere, dacă îi adăugăm şi pe cei aproape 1,2 milioane de români plecaţi din Republica Moldova, ne apropiem de peste 6,5 milioane de români. Suntem fruntaşi la acest lucru în toată Europa”, a declarat premierul, la un eveniment al RePatriot şi fundaţia Romanian Business Leaders.
Şeful Executivului a mai precizat că ceea ce a pierdut România şi ce am pierdut noi a fost toată plus valoarea, cu toate că românii care munceasc în străinătate, au trimis acasă 6,5 miliarde de euro, adică aproape 2% din PIB-ul României.
Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), majoritatea românilor care trăiesc și lucrează în străinătate sunt din segmentele active ale populației, cu vârste cuprinse între 20 și 50 de ani. Acest exod a lăsat un gol considerabil în piața muncii internă, în special în sectoarele unde munca fizică și calificările specifice sunt necesare.
Cum arată șomajul în România
În al doilea trimestru al anului 2024, România avea o populație activă de 8,41 milioane de persoane, dintre care 7,9 milioane erau angajate, iar 421.100 se aflau în șomaj, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS).
Diferența dintre rata șomajului la bărbați și femei a fost de 0,7 puncte procentuale (5,3% la bărbați, față de 4,6% la femei), iar între mediul rural și cel urban, diferența a fost de 4,4 puncte procentuale (7,6% în mediul rural, față de 3,2% în mediul urban).
Ce înseamnă importul de forță de muncă pentru România
Angajatorii români au început să apeleze mai mult la forța de muncă din afara Uniunii Europene, în special din țările asiatice precum Vietnam, Nepal, India și Filipine. Conform datelor oficiale furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări, numărul lucrătorilor din Asia a crescut semnificativ în ultimii ani. În 2023, peste 100.000 de lucrători non-UE erau activi în România, majoritatea provenind din Asia de Sud-
De ce se întâmplă asta? În primul rând, muncitorii asiatici sunt dispuși să accepte salarii mai mici decât cele cerute de muncitorii români, ceea ce este atractiv pentru angajatorii din sectoarele cu marje mici de profit. În plus, ei sunt dispuși să lucreze în condiții care nu sunt întotdeauna atractive pentru forța de muncă locală, cum ar fi muncile grele și prost plătite din construcții sau agricultura sezonieră.
Un alt factor de fiabilitatea a acestor angajați este că au, în general, contract pe termen lung și sunt mai puțin predispuși să părăsească locul de muncă în căutarea altor oportunități, comparativ cu românii care adesea preferă să emigreze în țări cu salarii mai mari.
Expertul în migrație, Anatolie Coșciug a afirmat pentru Hotnews că „Foarte des vedem că oamenii nu au calificările în domeniul pentru care vin, ceea ce ar fi de neimaginat în țări precum Germania, unde toată partea asta este puternic controlată de stat, n-ai voie să aduci pe cineva care trebuie să facă sudură și să nu știe.”
Această responsabilitate aparține firmelor de recrutare, dar, consideră Coșciug, faptul că statul nu impune controale asupra lor și nu asigură respectarea legii, facilitează posibile încălcări ale legislației.
„E important de observat că tot procesul este gândit în termeni pur comerciali. Statul nu vrea să aibă nimic de-a face cu asta și totul cade pe umerii companiilor: recrutarea, deplasarea, responsabilitatea de a-i păstra la locul de muncă. Ce faci dacă o companie care a adus 1000 de oameni se închide? Nimeni nu-și asumă responsabilitatea,” afirmă Coșciug.
Potrivit unui raport al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), există semne că lucrătorii asiatici sunt preferați, nu doar pentru costul lor mai redus, ci și pentru că sunt percepuți ca fiind mai docili și mai puțin organizați din punct de vedere sindical.
Pe termen lung, afluxul de forță de muncă ieftină, poate contribui la stagnarea salariilor în anumite sectoare și la perpetuarea condițiilor de muncă precare, făcând și mai dificilă integrarea românilor în anumite domenii de activitate. Deși, teoretic, piața muncii ar trebui să fie reglată de mecanismele cererii și ofertei, importul masiv de forță de muncă ieftină poate distorsiona aceste mecanisme și accentua dezechilibrele.
