De asemenea, în ceea ce priveşte absolvenţii în domeniul TIC, România are rezultate bune, aflându-se pe locul 6 între statele membre ale UE, cu 4.9 % din numărul total de absolvenţi, dar aceştia reprezintă o proporţie mai mică din forţa de muncă în comparaţie cu ansamblul UE, iar scutirea fiscală acordată profesioniştilor din domeniul IT contribuie la acoperirea numărului mare de locuri de muncă vacante în IT, indică Raportul privind Indicele economiei şi societăţii digitale publicat de Comisia Europeană.
”România se situează pe locul 27 din cele 28 de state membre ale UE în cadrul Indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI) pentru 2019 al Comisiei Europene. Cu toate că România înregistrează o uşoară îmbunătăţire a performanţei în aproape toate dimensiunile DESI măsurate, locul ocupat în clasament a rămas relativ stabil, având în vedere că progresul general a fost lent. România înregistrează cele mai bune rezultate la dimensiunea „Conectivitate”, datorită disponibilităţii pe scară largă a reţelelor fixe de bandă largă de mare şi foarte mare viteză (în special în zonele urbane). Cu toate acestea, digitalizarea economiei a rămas în urmă, în condiţiile în care mai mult de o cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul şi mai puţin de o treime au competenţe digitale elementare. În ceea ce priveşte serviciile publice digitale, România are cea mai scăzută performanţă dintre statele membre, în ciuda ponderii mari a utilizatorilor de e-guvernare (pe locul 7 în UE). Pe de altă parte, 45 % dintre locuinţele din România sunt abonate la servicii de bandă largă de foarte mare viteză, România clasându-se astfel pe locul al treilea în UE. În ceea ce priveşte specialistele din domeniul TIC, România este bine situată în clasament, aflându-se pe locul al 16-lea datorită faptului că 1,3 % din cetăţenele române lucrează în domeniu”, se arată în Raportul de ţară pe 2019 privind Indicele economiei şi societăţii digitale (DESI).
Documentul mai arată că Strategia Naţională privind Agenda Digitală pentru România 2020 (SNADR), în care sunt definite patru domenii de acţiune, a fost adoptată în februarie 2015, însă progresele înregistrate în punerea în aplicare sunt în continuare limitate.
O altă constatare cuprinsă în document este cea conform căreia România se situează pe locul 22 în ceea ce priveşte dimensiunea conectivităţii. În 2018, România nu a continuat tendinţa de ameliorare cu aceeaşi viteză ca în anii precedenţi. În special, acoperirea serviciilor fixe de bandă largă a stagnat, proporţia gospodăriilor acoperite fiind de aproximativ 87 %, şi rămâne încă în urma celor mai multe state membre (locul 26 în UE). Utilizarea serviciilor fixe de bandă largă stagnează la 66 % dintre gospodării şi este cu mult sub media UE de 77 %.
În ceea ce priveşte dimensiunea capitalului uman, România se situează pe locul 27 în rândul ţărilor UE, cu mult sub media UE. Nivelurile competenţelor digitale de bază şi avansate rămân cele mai scăzute în rândul statelor membre ale UE. Doar 29 % dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani au competenţe digitale de bază (57 % la nivelul UE în ansamblu) iar 10 % au competenţe digitale avansate (faţă de o medie a UE de 31 %). În ciuda creşterii procentului de specialişti în domeniul TIC de anul trecut, aceştia reprezintă o proporţie mai mică din forţa de muncă în comparaţie cu ansamblul UE (2,1 % faţă de media UE de 3,7 %). În ceea ce priveşte absolvenţii în domeniul TIC, România are rezultate bune, aflându-se pe locul 6 între statele membre ale UE, cu 4.9 % din numărul total de absolvenţi. În ceea ce priveşte specialistele din domeniul TIC, România se află pe locul 16, aceste specialiste reprezentând 1,3 % din femeile încadrate în muncă în România, ceea ce situează această ţară cu puţin sub media UE de 1,4 %. România se află pe locul trei în ceea ce priveşte ponderea femeilor în rândul tuturor specialiştilor în domeniul TIC (25,7 % în 2017, faţă de media UE de 17,2 %).6 România se situează pe locul 11 în ceea ce priveşte decalajul de remunerare între femei şi bărbaţi, diferenţa de remunerare fiind de 16%.
”Scutirea fiscală acordată profesioniştilor din domeniul IT din această ţară contribuie la acoperirea numărului mare de locuri de muncă vacante în IT”, se subliniază în document.
Un nivel ridicat de neconcordanţă a competenţelor forţei de muncă a întreprinderilor limitează capacitatea acestora de a inova şi de a valorifica inovarea. Creşterea numărului de specialişti în domeniul TIC din România, prin asigurarea formării necesare a cadrelor didactice astfel încât oferta educaţională să răspundă cererii ridicate, dar şi prin recalificarea forţei de muncă, este deosebit de importantă pentru ca România să beneficieze pe deplin de economia digitală. se arată în raport.
”În general, România înregistrează în continuare cel mai scăzut nivel de utilizare a serviciilor de internet dintre statele membre ale UE. 21 % dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani nu au utilizat niciodată internetul (faţă de media UE de 11 %). În România, oamenii sunt dornici să se implice în diverse activităţi online, în special reţele sociale şi apeluri video. Utilizarea reţelelor sociale este mai răspândită decât în toate celelalte ţări ale UE, România situându-se pe primul loc la acest capitol; astfel, 86 % dintre utilizatorii de internet utilizează reţelele sociale (faţă de 65 % în UE). De asemenea, cetăţenii români au utilizat apeluri video (51 %) peste media UE (49 %). Cu toate acestea, utilizarea serviciilor bancare şi a celor de cumpărături, muzică, materiale video şi jocuri (10 %, 26 % şi, respectiv, 63 %) este sub media UE, în principal din cauza lipsei de încredere în tehnologia digitală”, mai relevă raportul.
În ceea ce priveşte serviciile publice digitale, situaţia s-a înrăutăţit, România ajungând pe ultimul loc în clasamentul UE. Cu toate acestea, ţara performează satisfăcător în ceea ce priveşte anumiţi indicatori. Există un nivel ridicat de interacţiune online între autorităţile publice şi cetăţeni, întrucât România se situează pe locul şapte în ceea ce priveşte utilizatorii de e-guvernare, care reprezintă 82 % dintre utilizatorii de internet, faţă de media UE de 64 %. Acest lucru contrastează cu punctajele scăzute obţinute în ceea ce priveşte formularele precompletate şi serviciile realizate integral online, ceea ce ar putea indica o problemă sistemică în ceea ce priveşte calitatea şi uşurinţa cu care pot fi utilizate serviciile oferite.
O realizare importantă este, conform raportului, Sistemul Electronic de Achiziţii Publice din România. Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) este un mediu electronic care permite tuturor utilizatorilor (autorităţi contractante şi operatori economici) să desfăşoare proceduri de achiziţii publice. Acesta asigură aplicarea legislaţiei naţionale din domeniul achiziţiilor publice, în conformitate cu legislaţia UE, şi este utilizat în prezent de aproximativ 20 000 de autorităţi contractante şi de 140 000 de operatori economici.
