Criza climatică globală a atins un nivel alarmant, potrivit datelor din 2023, care arată o creștere a temperaturii medii globale cu 1,48°C față de perioada preindustrială. Conform raportului InfoClima, România resimte tot mai acut aceste efecte, manifestate prin intensificarea valurilor de căldură și creșterea suprafețelor afectate de secetă extremă.
ONU a emis un avertisment recent, subliniind că dacă nu se vor lua măsuri urgente, temperaturile globale vor crește cu peste 3 grade Celsius până la finalul secolului.
„Aproape jumătate din zilele acestui an au depășit pragul de 1,5°C stabilit prin Acordul de la Paris, indicând o tendință gravă ce afectează ecosistemele și societatea,” menționează raportul.
În România, valurile de căldură au devenit semnificativ mai frecvente și mai lungi în ultimele șapte decenii, în special în sud-vestul și estul țării, unde perioada caldă s-a extins cu peste 25-30 de zile.
Prognozele indică o continuare a acestei tendințe până la sfârșitul secolului, cu efecte negative asupra sănătății și economiei.
Fizicianul Bogdan Antonescu, coautor al raportului, explică faptul că valurile de căldură sunt acum mai frecvente și mai intense decât în epoca preindustrială, cu un impact economic și social amplificat de încălzirea globală.
„Dacă nu se reduce concentrația gazelor cu efect de seră, ne așteptăm ca, până în 2050, Bucureștiul să înregistreze patru valuri de căldură pe an, fiecare durând în medie 12 zile, iar orele de stres termic să se dubleze față de 2023,” a avertizat Antonescu.
Seceta și furtunile, alte provocări climatice pentru România
În afară de valurile de căldură, seceta extremă este o altă provocare majoră, suprafețele afectate crescând constant în ultimii ani, cu maxime între 2018-2020 și 2021-2023.
Seceta prelungită din 2018-2021 a avut un impact devastator asupra agriculturii și securității alimentare, iar tendința de aridizare afectează profund ecosistemele și producția agricolă a țării, arată raportul InfoClima.
