Astfel, începând cu 1 august 2018, autorităţile române pot transmite către Sistemul de Informaţii Schengen propriile semnalări privind cetăţeni terţi pe ale căror nume au fost emise alerte în scopul refuzării intrării sau şederii pe teritoriul Uniunii Europene şi sunt abilitate să pună în aplicare alertele altor state membre în acelaşi scop. De asemenea, decizia va permite derularea de consultări între autorităţile naţionale din statele membre în ceea ce priveşte acest tip de semnalări.
„Datorită eforturilor substanţiale ale experţilor din domeniul afacerilor interne şi protecţiei frontierelor, precum şi ale demersurilor diplomatice întreprinse inclusiv de reprezentanţii noştri pe lângă instituţiile europene, autorităţile din România aplică integral, începând cu 1 august 2018, prevederile acquis-ului Schengen în materia Sistemului de Informaţii Schengen. Prin implementarea acestei decizii, România îşi consolidează poziţia de actor cu rol esenţial în arhitectura de securitate a Uniunii Europene, contribuind încă o dată la consolidarea spaţiului comun de liberă circulaţie, şi demonstrând astfel deplina capacitate în a gestiona cerinţele Schengen“, a declarat ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, citat într-un comunicat MAE.
Zona Schengen şi cooperarea între statele membre se întemeiază pe Acordul Schengen, semnat la 14 iunie 1985 între Republica Federală Germania, Franţa, Belgia, Luxemburg şi Olanda, privind eliminarea controalelor la frontierele lor comune. La 19 iunie 1990 a fost elaborată şi semnată convenţia de punere în aplicare a Acordului Schengen, prin care au fost eliminate controalele la frontierele interne ale statelor semnatare şi crearea unei singure frontiere externe comune.
Spaţiul Schengen este o zonă de liberă circulaţie a persoanelor care este formată din 26 de state membre, ultimul stat care a aderat fiind Principatul Liechtenstein (19 decembrie 2011). Aderarea la spaţiul Schengen reprezintă un drept şi o obligaţie asumată prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană. România asigură de facto securitatea frontierelor externe ale Uniunii Europene din momentul aderării sale, în ianuarie 2007.
Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută în data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul deciziei privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen. Finalizarea cu succes de către România a măsurilor prevăzute de acquis-ul Schengen au fost confirmate şi de Consiliul European (13-14 decembrie 2012).
