De la începerea războiului în Ucraina, agresiunile cibernetice asupra țărilor NATO au sporit iar România este atacată cibernetic tot mai frecvent, pe măsură ce sprijinul României pentru Ucraina a devenit tot mai vizibil.
Cele mai recente informații privind amenințările cibernetice asupra României au fost prezentate într-o conferință intitulată ”Cybertech sau Science Fiction: Ce trebuie să știe investitorii despre tendințele și vulnerabilitățile în domeniul securității cibernetice în 2023”. Conferința s-a desfășurat la data de 9 februarie 2023 la sediul companiei Microsoft România. Alături de această companie, principalii organizatori ai evenimentului au fost Camera de Comerţ Elveţia – România (CCER) şi Swiss Webacademy.
”Acum, mai mult ca niciodată, managerii din companii trebuie să înțeleagă contextul în care trăim, amenințările din digital și măsurile strategice pe care trebuie să le ia pentru a preveni sau pentru a face față unui atac când acesta se produce”, a declarat Daniela Chrzanovski, directorul general al centrului IT Swiss Webacademy și liderul grupului Cybersecurity în cadrul Camerei de Comerț Elveția-România.
Specialiștii în securitate recomandă să nu plătim răscumpărare
Atacurile cibernetice pot viza instituții, companii private sau persoane fizice. Atacatorii, pe de o parte, criptează informațiile și apoi cer bani pentru a le debloca, acest procedeu fiind denumit ransomware. Pe de altă parte, datele găsite în rețeaua informatică a instituției – victimă pot fi sustrase și vândute unor alți infractori, care le pot folosi în interesul lor.
„Odată infectați cu un soft malițios, lucrurile devin foarte complicate. Sunt date despre clienți, despre comenzi, despre activitatea comercială, date a căror pierdere ar aduce mari daune, atât de imagine cât și financiare. Ransomware este o amenințare care a început acum 30 de ani. Persoane, tehnicieni, dezvoltă platforme de unde infractori digitali pot iniția atacuri împotriva unor rețele cu zeci sau poate sute de sisteme. Pe portaluri de tip ransomware, profitul obținut din răscumpărări se împarte automat între dezvoltatorii aplicațiilor și cei care le folosesc”, a explicat Cătălin Zetu, șeful Biroului de Combatere a Criminalității Cibernetice din Poliția Română.
La nivel mondial, pierderile generate de ransomware sunt estimate la 20 de miliarde de dolari anual. Printre cele mai cunoscute victime s-au numărat companiile Bombardier, din domeniul aeronautic, și Acer, din domeniul calculatoarelor. În privința României, o realizare a Poliției Române a fost coordonarea unei operațiuni care s-a finalizat prin arestarea, în Ucraina, a doi autori de ransomware. Această acțiune a avut loc în anul 2021.
România este atacată cibernetic de pe platforme specializate în ransomware
Mai recent, o nouă formă de atac este cea denumită FluBot. Potențiala victimă primește un mesaj cu textul de genul: „Dacă primiți coletul la timp, vă rugăm să-l marcați ca fiind livrat”, după care este indicat un link. Evident că, dacă se dă click pe acel link, atacul a reușit.
În România, cel mai nou atac cibernetic în derulare a fost raportat Poliției Române joi dimineață. „Este un site de phising care pretinde că oferă discounturi la carburanți, la o companie cunoscută”, a precizat comisarul șef Sorin Stănică, din cadrul Poliției Române. „Am primit un link, mi-am dat seama imediat că este phising, dar am încercat totuși să-l deschid. Antivirusul din telefonul meu l-a blocat. Dându-mi totuși voie să-l deschid, mi-am vulnerabilizat un pic telefonul. Dar un angajat al dumneavoastră, dacă face acest lucru, vulnerabilizează întreaga rețea”, a avertizat oficialul Poliției Române.
În România, cel mai recent atac cibernetic reușit a fost înregistrat în ianuarie 2023.
Date confidențiale sau personale pot fi publicate pe internet
Infractorii cibernetici urmăresc atât date economice cât și informații personale. Pe de o parte, aceste date sunt criptate și se cere răscumpărare pentru decriptarea lor. Pe de altă parte, victimele sunt amenințate că datele le vor fi făcute publice pe internet, ceea ce le-ar aduce pagube financiare și probleme de imagine, a explicat Cătălin Zetu, din partea Poliției Române.
„Sunt date despre clienți, despre comenzi, despre activitatea comercială, date a căror pierdere ar aduce mari daune, atât de imagine cât și financiare. Primim rapoarte cu răscumpărări solicitate de milioane de euro, de zeci de milioane. Nu este o surpriză că unele dintre ele au fost și plătite”
Cătălin Zetu,
Șeful Biroului de Combatere a Criminalității Cibernetice
Specialiștii din Poliția Română și din Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) subliniază că este mai ieftin pentru o companie să-și formeze un departament IT și să cumpere soluții antivirus, decât să nu ia asemenea măsuri, pe ideea că nu dorește să cheltuiască bani pentru prevenirea unui ipotetic atac cibernetic.
„Cât mă costă să nu fac nimic? La o companie medie din România, un atac cibernetic mă duce la 150.000 de euro. Iar în acești 150.000 de euro nu intră și costurile de reputație. Banii se cer de două ori. Mai întâi se cer banii pentru decriptare. Iar apoi datele se vând”
Manuela Catrina,
Director adjunct, Directoratul de Securitate Cibernetică
De la un spital căruia i se criptaseră datele, suma cerută de atacatori pentru deblocarea acestora a fost de 50.000 de euro, a dezvăluit Manuela Catrina.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
