7.4 C
București
vineri, 20 decembrie 2024
AcasăInvestigații România LiberăIncognitoRomânia coboară în clasamentul puterilor militare mondiale. Locul 47 din 145, cu...

România coboară în clasamentul puterilor militare mondiale. Locul 47 din 145, cu o forță militară supraevaluată

Cea mai recentă ediție a topului Global Firepower, clasamentul puterilor militare mondiale, plasează România pe locul 47 între cele 145 de țări analizate.

Acesta este clasamentul corespunzător anului 2023. Drept comparație, în anul precedent, 2022, România figura pe locul 38, din 140 de țări analizate. În anul 2021, România a fost pe locul 41, în 2020 a avut locul 39, în 2019 și 2018 ocupa locul 40, în 2017 locul 42 iar în anul 2016 a fost pe locul 43. În mod evident, România este în coborâre în acest clasament mondial. Practic, în 2023, România are cea mai slabă poziție din ultimii opt ani.

În plus, la o analiză mai atentă, se vede că datele atribuite României în anul 2023, deci care asigură României acest loc 47, sunt mai bune decât cele reale.

De exemplu, la Forțe Aeriene, despre România se spune că deține „în stoc”, în anul 2023, 30 de avioane de luptă, dintre care ar fi operaționale 20 de avioane. Realitatea este că Forțele Aeriene Române au operaționale doar 17 avioane de luptă. Este vorba de escadrila de avioane F-16 pe care România le-a cumpărat, second hand, din Portugalia. Celelalte avioane de luptă ale României erau aeronavele MiG 21 LanceR, care au zburat până la începutul anului 2023. Aparatele MiG 21 LanceR au fost retrase definitiv de la zbor în anul 2023. Indiferent dacă aceste aeronave, LanceR, sunt considerate sau nu „în stoc”, ele cu siguranță nu mai sunt operaționale.

Pe plan mondial în această ierarhie, pe primele patru poziții se află SUA, Rusia, China și India. Primele patru poziții sunt practic aceleași în ultimii ani. Este de remarcat că Rusia își menține locul al doilea în ciuda pierderilor suferite în războiul din Ucraina.

Pe locul al cincilea mondial, în anul 2023 se află Marea Britanie. Deci, dintre țările europene membre NATO, pe primul loc ar fi Marea Britanie. În clasamentul Global Firepower 2023, Turcia apare abia pe locul 11, deși Turcia era socotită a doua putere militară din NATO, după SUA. Înaintea Turciei, în 2023 se plasează Franța (locul 9 mondial) și Italia (locul 10 mondial). Grecia, eternul rival al Turciei, ocupă, în anul 2023, locul 30.

Ucraina urcă în clasamentul puterilor militare mondiale, cu ajutorul armamentului primit din Occident

Ucraina, țară aflată în război, este pe locul 15 în topul militar al anului 2023. Ucraina și-a sporit forța militară față de anul 2022, când a fost atacată de Rusia. Creșterea forței militare a Ucrainei s-a realizat mai ales cu ajutorul armamentului primit din Occident. Drept comparație, în anul 2022, Ucraina ocupa, în clasamentul mondial, locul 22.

Un element interesant este totuși faptul că, între țările membre UE, România este în anul 2023 pe locul 10, față de locul 11 pe care-l deținea în anul 2022. În octombrie 2022, în cadrul unui mesaj transmis în cinstea Zilei Armatei Române, premierul Nicolae Ciucă, fost ministru al Apărării, se declara satisfăcut. “Profesionalism, responsabilitate, onoare, curaj și dăruire – acesta este profilul militarilor din Armata Română, confirmat de aprecierile primite constant din partea partenerilor și aliaților internaționali. Faptul că, anul acesta, raportul Global Firepower a urcat România în clasamentul celor mai puternice forțe militare ale lumii, poziționând-o ca cea de-a 11-a forță militară a Uniunii Europene și a 14-a a NATO, confirmă plus-valoarea pe care au adus-o Armatei Române cei peste 18 ani de apartenență la Alianța Nord-Atlantică și procesul continuu de modernizare demarat de atunci”, explica, în anul 2022, premierul Ciucă.

Un alt element interesant este că România figurează, în Global Firepower 2023, și cu două aeronave din categoria „Special-Mission Aircraft”. Clasamentul Global Firepower susține că România deține două avioane din această categorie, dintre care este operațional unul. Pe de altă parte, informațiile oficiale de pe site-ul Forțelor Aeriene Române nu spun nimic despre vreo asemenea aeronavă. Ar putea fi vorba de avioane AN 30, echipate pentru misiuni de cartografie aeriană. România a avut două avioane de acest tip, pe care le-a folosit în cadrul Tratatului „Cer deschis”. Aeronavele AN 30 erau fabricate în fosta URSS și nu aveau armament la bord.

Urmărește România Liberă pe  TwitterFacebook și Google News!

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite

De ce să incluzi nucile braziliene în dieta ta zilnică: beneficii, valori nutritive și rețete delicioase

Nucile braziliene sunt adesea privite ca o gustare premium, însă puțini cunosc adevăratul potențial pe care aceste mici comori naturale îl aduc în alimentația...

Transformă orice cameră monotonă într-o încăpere plină de personalitate, cu ajutorul unei game variate de produse ușor de aplicat

O casă este mai frumoasă atunci când decorul interior reflectă personalitatea, gusturile și povestea celor care o locuiesc. Acum poți să transformi interioarele locuinței...

Inflația, monedele slabe și deficitele bugetare frânează relaxarea monetară din Europa de Est

Băncile centrale din Europa de Est evită să reducă dobânzile, spre deosebire de tendința globală de ieftinire a creditului, pe fondul inflației persistente și...
Ultima oră
Pe aceeași temă