Amenințarea Rusiei asupra Moldovei tot mai puternică, se arată într-o analiză a think tank-ului american Robert Lansing Institute. Găgăuzia joacă de data aceasta un rol cheie în destabilizarea administrației Sandu.
GPA urmează să se întrunească pentru întâlnirea planificată pe 27 mai, pentru a discuta o cerere către guvernul central de la Chișinău de creștere a autonomiei, într-o mișcare inițiată de parlamentarii pro-ruși care sunt agenți de influență ai Kremlinului. Dacă președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, nu va respecta cererea, parlamentarii amenință că vor organiza un „referendum pentru a decide viitorul regiunii”, se arată în rezoluția Congresului Găgăuziei al deputaților pe toate nivelurile.
Cererea implică ca toate agențiile mutate anterior de reformele de la Chișinău să fie returnate la autonomie, Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei stipulată de Constituția Republicii Moldova, un nou mecanism de împărțire a puterii pentru extinderea puterii la nivel local și un organism stabilit pentru „depășirea diferențelor”. Parlamentarii cer, de asemenea, încetarea „imixtiunii în alegeri”, referindu-se la organele de anchetă care investighează încălcările.
Parlamentarii doresc, de asemenea, ca Găgăuzia să aibă dreptul de a-și decide viitorul în elaborarea politicii externe naționale, Rusia, Turcia, Germania și ONU asigurându-se că „autoritățile respectă legea”.
Formularea face ca aceste 15 cereri să fie îndoielnice pentru a fi acceptate de Chișinău.
Esența lucrării este similară cu cerințele pe care Rusia le-a promovat ca plan de reglementare pentru Donbas în 2015. Nu există, așadar, nicio îndoială, rezoluția a fost pregătită de Moscova cu scopul de a tulbura Moldova, prin lansarea unui scenariu de separatism în Găgăuzia.
Eugenia Gutul, o candidată pro-rusă a Partidului Șor, a câștigat turul doi al alegerilor locale din Găgăuzia, regiunea autonomă a Moldovei. Găgăuzia este puternic pro-rusă. Cu candidatul de la Moscova la putere, Rusia va avea șansa să-și întărească mâna cel puțin în această parte a Moldovei. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a susținut că Rusia se amestecă în afacerile interne ale Republicii Moldova, deoarece mulți candidați la șefia autonomiei găgăuze sunt agenți ai Rusiei.
Populația Găgăuziei reprezintă aproximativ 4% din populația Moldovei. Constituția spune că autonomia nu are dreptul de a lua decizii legate de politica externă. Întrucât Moldova este parte a Uniunii Europene, poporul găgăuz își asigură drepturile la autonomie și minoritățile naționale. Dar Moscova caută să rusifice regiunea. Școlile din autonomie predau cu greu limba găgăuză. Dar, în schimb, liderii găgăuzi promovează identitatea națională rusă – un scenariu similar cu cel al Donbasului în 2014, când a început destabilizarea situației.
Ilan Shor, miliardar și lider al Partidului Șor, a fost condamnat în 2017 la șapte ani de închisoare pentru furtul unui miliard de dolari de la trei bănci din Republica Moldova. El a reușit totuși să evadeze în Israel, care a respins cererea Moldovei de extrădare în 2020. În urma sancțiunilor SUA împotriva lui Shor în octombrie, guvernul Moldovei se așteaptă ca acesta să fie extrădat până la urmă. Curtea de Apel Chișinău, în aprilie 2023, l-a condamnat în lipsă pe Shor la 15 ani de închisoare.
La începutul acestui an, Sandu a acuzat Rusia că încearcă să dea o lovitură de stat în Moldova. Planul Kremlinului era ca cetățenii Rusiei, Muntenegrului, Belarusului și Serbiei care au intrat în Moldova să fi făcut asta.
Începând cu anii 1990, Moscova a căutat să impună Moldovei un model federal, cu autonomiile controlate de Rusia ale Transnistriei și Găgăuziei dictând politica externă a Chișinăului. Lucrarea a fost supravegheată de Dmitri Kozak (Memorandumul Kozak), care s-a concentrat apoi pe federalizarea Ucrainei prin autonomiile LPR/DPR. Ofițerii de rang înalt al Serviciului de Informații Externe din Rusia și unii oameni din FSB și GRU au făcut parte din proces.
Bașcanii din autonomia găgăuză au sprijinit întotdeauna Rusia, așa că serviciile secrete ruse s-au confruntat cu puține probleme și rezistență la nivel local.
La 18 octombrie curent, Mișcarea de Eliberare Națională a Rusiei a lansat o campanie în Găgăuzia cu scopul de a „recunoaște ilegala destrămare sovietică și de a restabili granițele fostei Uniuni Sovietice, așa cum au fost stabilite după cel de-al Doilea Război Mondial”. Aceasta reafirmă că procesele din Găgăuzia sunt legate de eforturile FSB și GRU din țară, conform scenariului ucrainean din 2014.
Perspectiva de a distruge Găgăuzia este direct legată de accesul Kremlinului la transferul de arme acolo, așa cum a fost în Donbas în 2014. Dar credem că rușii nu vor reuși să transfere în secret mai mult decât o companie ca SRG fără armură. Între timp, este posibil ca unele grupuri rebele să se formeze la fața locului, compuse din activiști și criminali pro-ruși, precum grupurile care operează în Mitrovica din Kosovo. Ele pot fi întărite de militari profesioniști ruși, care se pot infiltra ca civili prin Moldova sau Ucraina.
În acest context, Moscova va conta probabil pe desfășurarea forțelor de menținere a păcii, ca în Transnistria, cu sprijinul politic al Ankarei, pentru a-și consolida prezența militară în Găgăuzia. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, Moscova se poate baza doar pe grupurile criminale locale găgăuzi și pe grupurile pro-ruse implicate din Moldova pentru funcționarea activă, ceea ce nu garantează succesul.
La începutul lunii mai a acestui an, sursele moldovenești de contrainformații au raportat că informațiile ruse au fost active în recrutarea de boxeri și fani ai fotbalului pentru a participa la protestele Partidului Șor. Aceste eforturi sunt similare cu cele ale agențiilor ruse FSB/GRU în Ucraina în 2014, având ca scop stabilirea unui blocaj împotriva susținătorilor revoluției. Aceste asemănări vorbesc pentru planurile Kremlinului de a desfășura operațiuni în Republica Moldova pentru a tulbura regimul Sandu și a provoca conflictul armat în țară.
Acest scenariu este în concordanță cu obiectivele și obiectivele pe termen scurt ale Moscovei în regiune:
- O încercare de a răsturna regimul democratic din Sandu.
- A zbuciuma Moldova, în încercarea de a o federaliza prin referendumuri, care se desfășoară pe fondul confruntării armate, pentru a pune sub semnul întrebării legitimitatea puterii.
- Crearea unei sinergii politice de dezintegrare a Transnistriei și Găgăuziei, cu Moldova dezmembrată ca stat unitar.
- Să formeze o amenințare de-a lungul granițelor de sud-vest ale Ucrainei, astfel încât o parte din trupele ucrainene să fie redistribuite din posibile direcții de contraofensivă.
- Înghețarea apropierii dintre Moldova și UE.
Citește și Robert Lansing Institute: Motivele lui Vucic de a da vina pe CIA pentru un articol al New York Times
Urmărește România Liberă pe Twitter, Google News, Facebook, Linkedin și Youtube.
