Conducerea Armatei Române a anunțat un nou program de calificare în domeniul Forțelor pentru Operații Speciale (FOS), program care se va desfășura la Școala de Aplicație a Forțelor pentru Operații Speciale “Burebista”.
Programul de calificare are durata totală de 48 de săptămâni, pe parcursul anului 2021, iar data limită de înscriere este 18 ianuarie 2021.
“Viața începe acolo unde se termină zona de confort, spune Donald Neale Walsch, iar noi vă invităm să urmați programul întrunit de calificare în domeniul FOS și să ieșiți din zona de confort”, precizează anunțul postat pe internet de Școala de Aplicație a FOS.
Au acces la acest program doar persoanele care sunt deja militari – fără a se preciza dacă trebuie să fie amgajați ai MApN sau se acceptă și militari din alte instituții, cum ar fi cei de la Ministerul de Interne, de la SPP, SRI sau SIE. Este însă posibil ca acești militari din afara MApN să nu fie acceptați la cursul MApN, întrucât instituțiile unde lucrează pot organiza cursuri separate, pentru personalul propriu – cum a fost, de exemplu, cursul organizat acum câțiva ani pentru angajații Serviciului de Protecție și Pază (SPP), cu instructori din Statele Unite.
O altă condiție pentru a fi primit la cursul organizat de MApN este ca vârsta maximă a candidaților să fie 40 de ani. Interesant este faptul că, potrivit unor comentarii din mediul virtual, această vârstă este chiar prea ridicată, întrucât “la 40 de ani, din Forțele Speciale ieși la pensie”.
Specific pregătirii FOS este că nu e foarte greu să fii acceptat la curs dar este extraordinar de greu să termini cursul. Dintre cele 48 de săptămâni ale cursului, primele zece săptămâni reprezintă un program pregătitor în vederea evaluării și selecției. Urmează un program de evaluare și selecție (patru săptămâni), un curs de specializare inițială a operatorilor FOS (18 săptămâni) și un curs de pregătire de bază operatori FOS (16 săptămâni).
De ce este necesară mărirea diurnelor pentru militari?
Ministrul Apărării anunța că nivelul acestora fusese stabilit acum 15 ani și că, din acest motiv, românii aveau cele mai mici diurne dintre toți militarii trimiși în teatrele internaționale de război.
Cât câștigă un luptător trimis în Afganistan?
Militarul își primește drepturile salariale în lei, la care se adaugă o diurnă care poate ajunge la 140 de euro pe zi pentru ofițeri și la 130 de euro pe zi pentru alte categorii de personal.
“România este un stat care trebuie să își apere cetățenii oriunde s-ar afla ei, care le asigură securitatea, care le respectă drepturile și pune instituțiile publice în serviciul lor”
Klaus Iohannis,
Președintele României
“Una din probleme a constat în nevoia de actualizare a diurnelor militarilor care execută misiuni în teatrele de operații, actualizare care nu s-a mai efectuat de aproape 15 ani. Se impunea ca atare o hotărâre în acest sens”
Nicolae Ciucă,
Ministrul Apărării Naționale
Militarii din Forțele pentru Operații Speciale (FOS) ale României sunt echivalenți luptătorilor de comando din armatele marilor puteri ale lumii. Din anul 2021, militarii români vor acționa după noi reguli, așa cum au fost definite prin cea mai recentă variantă a Strategiei Națională de Apărare, care este valabilă în perioada anilor 2020 – 2024.
“În primul rând, Strategia a fost elaborată în contextul unei pandemii care a afectat toate statele lumii și care a declanșat o criză economică profundă. În aceste condiții speciale, relațiile de putere dintre actorii globali sunt perturbate, fapt care sporește volatilitatea și impredictibilitatea, și așa deja accentuate, ale mediului de securitate internațional”, a anunțat președintele Klaus Iohannis, imediat după ce noua Strategie a fost aprobată în CSAT.
“România este un stat care trebuie să își apere cetățenii oriunde s-ar afla ei”, a subliniat Klaus Iohannis, această precizare aducând într-o nouă lumină și misiunile luptătorilor din FOS. Este cunoscut faptul că, pentru acțiuni urgente în afara frontierelor, cum ar fi cele de salvare a unor ostatici, cei care intervin sunt, de obicei, militarii din FOS.
Cei care trebuie salvați nu sunt neapărat militari aflați în misiune pe termen lung într-un teatru de război, cum ar fi de pildă cei din Afganistan, ci pot fi și angajați civili care lucrează în țări nesigure. Sunt cunoscute, în acest sens, cazurile celor trei ziariști răpiți în Irak, precum și cazurile unor români care lucrau în Africa sau pe nave maritime și care au fost răpiți în ultimii ani pentru a se cere, în schimbul lor, o răscumpărare. Nici un stat nu recunoaște oficial că acceptă să plătească asemenea răscumpărări, pentru a nu încuraja asemenea practici. Dar nici dacă intervin Forțele Speciale, statul care le folosește nu va oferi detalii.
