Reuniunea anuală a diplomației române. Discursul președintelui Iohannis

Este ultima reuniune la care participă președintele Klaus Iohannis, aflat la final de mandat 

La Bucureşti a început Reuniunea anuală a diplomaţiei române, organizată de Ministerul Afacerilor Externe.

Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut miercuri, 24 iulie, la Palatul Cotroceni, un discurs, cu prilejul primirii șefilor de misiuni diplomatice, a șefilor oficiilor consulare și a directorilor Institutelor culturale românești.

Discursul a reprezentat un blianţ al activităţii sale în domeniul politicii externe, în cele două mandate. Președintele Iohannis a vorbit despre UE, aderarea la Schengen, interesul României faţă de Marea Neagră, situaţia din Orientul Mijlociu, relaţia cu Ucraina şi R. Moldova și extinderea UE.

Klaus Iohannis a afirmat că ”identitatea României pe plan extern a câştigat în substanţă”, iar ”profilul ţării a crescut poate chiar exponenţial”. 

El le-a mulţumit diplomaţilor români pentru organizarea alegerilor europarlamentare, exprimându-și încrederea că vor face la fel şi la alegerile prezidenţiale şi parlamentare.

”În aceste vremuri ale ştirilor false, ale dezinformării, continuaţi să vă puneţi în valoare aptitudinea de a identifica şi de a înţelege ceea ce contează cu adevărat şi oferiţi un exemplu de gândire critică şi responsabilă”, a fost mesajul lui Klaus Iohannis pentru diplomaţii români.

Principalele idei din discursul președintelui

Politică Externă

Președintele a dat asigurări că politica noastră externă va continua să fie predictibilă şi de consens naţional, pentru că liniile directoare majore rămân clare:  consolidarea rolului şi a influenţei în Uniunea Europeană şi în NATO, aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, precum şi diversificarea dialogului bilateral cu partenerii de pe toate continentele.

” La finalul acestor 10 ani de mandat, pot să spun cu deplină convingere că identitatea României pe plan extern a câştigat în substanţă, iar profilul ţării noastre a crescut poate chiar exponenţial… Crizele din ultimii ani – pandemia şi efectele sale, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, conflictul din Orientul Mijlociu – au reprezentat provocări dificile. Reacţia noastră a fost promptă şi eficientă, demonstrând că diplomaţia este un instrument esenţial pentru buna funcţionare a statului în slujba cetăţenilor şi, totodată, pentru asigurarea securităţii acestora. Diplomaţia a devenit, astfel, o componentă activă a sistemului naţional de securitate, aşa cum este firesc să fie. Îi felicit pe şefii de misiuni diplomatice şi oficii consulare care au acţionat eficient şi empatic în relaţia cu cetăţenii români aflaţi în situaţii de criză. Vă încurajez să rămâneţi implicaţi, pentru a putea face faţă oricăror provocări care vor apărea”, a transmis Klaus Iohannis.

Ucraina

El a subliniat că România, ca vecin al Ucrainei şi stat riveran la Marea Neagră, se află în prima linie a războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei.

”Pe palierul de securitate şi apărare, România beneficiază în prezent de cel mai înalt grad de apărare şi protecţie din întreaga noastră istorie. Trebuie să continuaţi demersurile necesare menite să asigure securitatea României! Subliniez, în acest context, un moment-cheie, în 2022, când am adoptat un nou Concept Strategic al NATO, care, iată, la iniţiativa României, consacră importanţa strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică. Începând cu 2015, am reuşit să asigurăm progrese considerabile privind creşterea bugetului Apărării, ajungând în 2024 la 2,5% din PIB, precum şi în ceea ce priveşte înzestrarea şi modernizarea forţelor armate”, a precizat Iohannis.

Am promovat şi o relaţie constructivă şi principială cu Ucraina. Încă din prima zi a războiului, România a fost pe deplin solidară şi a luat ample măsuri multidimensionale în sprijinul Ucrainei. Păstrez cu preşedintele Zelenski un contact apropiat, existând un schimb aprofundat de evaluări şi idei cu orice prilej”, a precizat Klaus Iohannis

Summitul NATO

El a amintit şi de recent încheiatul Summit NATO de la Washington, care a marcat 75 de ani de la înfiinţarea organizaţiei şi 20 de ani de la aderarea României, afirmând că evenimentul a reconfirmat angajamentul Aliat pentru continuarea implementării depline a măsurilor de adaptare şi reasigurare, precum şi de consolidare a posturii de apărare şi descurajare pe Flancul Estic, mai ales la Marea Neagră.

”Pe palier european, România continuă să fie un factor de echilibru, consolidând integrarea şi promovarea Uniunii ca actor puternic, cu impact semnificativ în plan global. Am acţionat constant pentru sporirea coeziunii, a rezilienţei şi a solidarităţii Uniunii, fără fragmentări interne. În acest sens, amintesc de contribuţia semnificativă a României din 2019, în perioada primei noastre Preşedinţii a Consiliului Uniunii Europene. Atunci, Summitul pe care l-am găzduit la Sibiu a marcat istoria construcţiei europene, stabilind priorităţile strategice pentru perioada 2019-2024.

Am convingerea că veţi duce mai departe aceste principii, având la bază inclusiv „spiritul de la Sibiu”!”, le-a transmis Iohannis diplomaţilor.

Admiterea României în Schengen

Pornind de la faptul că Uniunea Europeană rămâne, prin excelenţă, un spaţiu al liberei circulaţii, Iohannis s-a referit la aderarea României la Spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime ca fiind ”un important succes de etapă” care a reconfirmat faptul că ţara noastră asigură eficient protecţia frontierelor externe ale Uniunii Europene şi merită pe deplin să facă parte din acest spaţiu. 

”Ridicarea controalelor şi la frontierele terestre rămâne un obiectiv prioritar. Am convingerea că vom reuşi să ducem la bun sfârşit acest efort colectiv, în beneficiul nu doar al cetăţenilor români, ci şi al unei Uniuni mai prospere şi lipsite de obstacole artificiale”.

Extinderea UE

”Am fost şi voi rămâne un susţinător puternic al procesului de extindere a Uniunii Europene, având în vedere puterea transformatoare şi abilitatea acestei politici de a uni ţări şi popoare în jurul valorilor şi al principiilor europene, în beneficiul tuturor. Avem nevoie de un calendar ambiţios şi previzibil pentru partenerii implicaţi în procesul de extindere, atât din Europa de Est, cât şi din Balcanii de Vest, desfăşurat pe baza meritelor proprii ale statelor candidate. România a susţinut puternic decizia istorică privind deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Ucraina şi Republica Moldova, adoptată la reuniunea Consiliului European din 14-15 decembrie 2023, şi vom rămâne angajaţi în sprijinirea parcursului european al acestor ţări”, a mai transmis preşedintele Iohannis.

Parteneriatul Strategic cu Statele Unite

”Parteneriatul Strategic cu Statele Unite, ca pilon esenţial al politicii externe a României, a devenit în această perioadă mai robust şi a dobândit mai multă substanţă. Anvergura relaţiilor politice bilaterale a ajuns la un punct maxim după întrevederile pe care le-am avut de-a lungul celor două mandate cu Preşedinţii Statelor Unite, la Casa Albă, dublate şi de alte numeroase contacte la nivel înalt sau sectorial. Am obţinut progrese privind obiectivul nostru comun cu Statele Unite, acela al integrării României în Programul Visa Waver”, a declarat Iohannis.

Relaţia cu Republica Moldova

”Relaţia specială cu Republica Moldova a reprezentat o prioritate strategică pentru mine, ca Preşedinte al României, iar cooperarea bilaterală a atins un nivel fără precedent, fiind în prezent la cel mai înalt grad din istorie”, a afirmat preşedintele.

Relații bilaterale cu alte state

”În toată această perioadă, am acordat o atenţie deosebită consolidării parteneriatelor şi relaţiilor strategice bilaterale cu statele de care ne apropie valori şi interese comune, precum Germania, Franţa, Spania, Italia, Polonia, şi lista este una lungă. Am menţinut raporturi privilegiate cu Marea Britanie şi Turcia, iar în perioada 2020-2024 am încheiat trei noi parteneriate strategice, cu Bulgaria, Japonia şi Georgia”, a mai spus preşedintele.

El a precizat că avem preocupări şi interese comune cu statele baltice şi cu alte state din zona central şi est-europeană şi o parte dintre acestea le reflectăm în mesaje şi abordări comune, inclusiv în Formatul Bucureşti 9.

Regiunea Balcanilor de Vest rămâne printre priorităţile acţiunii diplomatice a României, atât din perspectiva relaţiilor bilaterale, cât şi din perspectiva procesului de integrare europeană. 

Aderarea României la OCDE, un obiectiv major

”Aderarea României la OCDE reprezintă un obiectiv major de politică externă. Au fost parcurşi paşi decisivi în avansarea acestui proces, care presupune transformarea internă a politicilor, a practicilor şi a legislaţiei. Insist să fie sporit efortul interinstituţional pentru finalizarea cu succes a procesului de aderare la OCDE, în cel mai scurt timp posibil”, a subliniat Iohannis.

România a pledat pentru evitarea escaladării violenţelor în Orientul Mijlociu

”În Orientul Mijlociu, atacul terorist al Hamas din octombrie 2023 a provocat un conflict deschis în Gaza. România a pledat pentru evitarea escaladării violenţelor, respectarea dreptului internaţional, eliberarea imediată a ostaticilor, acordarea de ajutor umanitar civililor din Gaza şi evitarea creşterii numărului victimelor civile colaterale”, a mai afirmat Iohannis.

Mesaj pentru alegeri

”Acum mai bine de o lună aţi încheiat organizarea cu succes a alegerilor europarlamentare în străinătate. Am convingerea că, prin eforturile dumneavoastră, cetăţenii români, oriunde s-ar afla, îşi vor putea exercita dreptul de vot în cele mai bune condiţii şi la alegerile prezidenţiale, şi la cele parlamentare”, le-a transmis preşedintele diplomaţilor români.

Mesaj final pentru diplomaţi 

”Diplomaţia este o profesie în care timpul nu se poate contabiliza. Este o profesie care implică pasiune şi conştiinţă. Să vă păstraţi spiritul obiectiv, integritatea profesională, creativitatea şi competenţele tehnice. În aceste vremuri ale ştirilor false, ale dezinformării, continuaţi să vă puneţi în valoare aptitudinea de a identifica şi de a înţelege ceea ce contează cu adevărat şi oferiţi un exemplu de gândire critică şi responsabilă. Modul în care România este percepută în lume depinde şi de creativitatea, intuiţia, performanţa şi implicarea dumneavoastră. Sunteţi parte a imaginii noastre în lume şi responsabilitatea dumneavoastră este una semnificativă. Vă mulţumesc şi vă doresc mult succes la următoarele întâlniri din cadrul Reuniunii! Vă doresc tuturor numai bine!”, a conchis preşedintele.