12 C
București
miercuri, 1 mai 2024
AcasăInternaționalCriza din UcrainaNou sondaj ECFR: "Războaie și Alegeri” oferă o analiză profundă a percepției...

Nou sondaj ECFR: “Războaie și Alegeri” oferă o analiză profundă a percepției publicului european față de războiul din Ucraina, în contextul politic global schimbător

Raportul “Războaie și Alegeri” (“Wars and Elections”) de la ECFR oferă o analiză profundă a percepției publicului european față de războiul din Ucraina, în contextul politic global schimbător. Bazându-se pe sondaje din 12 state UE, evidențiază o prudență europeană generală față de o victorie decisivă a Ucrainei, dar și un sprijin consistent pentru continuarea ajutorului către Ucraina, chiar și în fața unei posibile schimbări în politica externă a SUA. Subliniază importanța ca liderii europeni să mențină o comunicare clară și realistă cu publicul, pentru a păstra suportul față de Ucraina, prin definirea clară a ceea ce constituie o “pace negociată” în opoziție cu o “pace impusă de Rusia”. Recomandările strategice includ accentuarea solidarității europene și a valorilor comune în fața agresiunii externe, precum și necesitatea unei abordări unificate la nivelul UE pentru a contracara narativele care dezinformează.

Raportul subliniază câteva aspecte cheie legate de percepția europeană față de războiul din Ucraina și rolul liderilor UE în menținerea suportului pentru Ucraina:

  1. Pesimism și Scepticism European: Există un pesimism crescut în Europa cu privire la rezultatul războiului, cu doar 10% dintre respondenți crezând într-o victorie a Ucrainei. Totuși, există un sprijin larg pentru menținerea și chiar creșterea ajutorului european pentru Ucraina, chiar și în contextul retragerii sprijinului american sub o posibilă președinție Trump.
  2. Impactul lui Donald Trump: Există o teamă că realegerea lui Donald Trump ar putea face o victorie ucraineană „mai puțin probabilă”, cu 43% dintre europeni având această părere. În ciuda acestui fapt, 41% dintre europeni cred că UE ar trebui să își mențină sau să își mărească suportul pentru Ucraina în cazul retragerii ajutorului american.
  3. Definirea Păcii: O provocare majoră pentru politicienii occidentali va fi definirea a ceea ce înseamnă o „pace justă” și stabilirea unei narațiuni care să împiedice pe Trump și pe Putin să se prezinte ca avocați ai păcii într-un conflict încă nerezolvat. Este esențial ca sprijinul militar pentru Ucraina să conducă la o pace negociată durabilă, care să favorizeze Kyiv-ul, nu o victorie pentru Putin.
  4. Responsabilitatea Europeană: Raportul subliniază că războiul din Ucraina este perceput acum în principal ca un război european, pentru care europenii sunt responsabili. Aceasta reprezintă o schimbare semnificativă în percepția publicului și subliniază necesitatea unei implicări și sprijin europene consolidate.

Concluziile principale ale celui mai recent sondaj ECFR includ: 

* Se înregistrează un pesimism din ce în ce mai mare în Europa cu privire la rezultatul războiului. În medie, doar 10% dintre respondenții celor 12 țări participante la sondaj cred că Ucraina va triumfa asupra Rusiei, în timp ce de două ori mai mulți (20%) prevăd o victorie a Rusiei în conflict. Scăderea încrederii în efortul de război ucrainean este vizibilă în întreaga Europă și, chiar și în cele mai optimiste state membre chestionate (Polonia, Suedia și Portugalia), mai puțin de unul din cinci respondenți (17%) cred că Kievul poate învinge. Cea mai predominantă opinie din toate țările (împărtășită, în medie, de 37% dintre respondenți) este că se va ajunge la un acord de compromis între Ucraina și Rusia. 

* Există multă susținere pentru Ucraina în Europa, deși există unele țări în care majoritatea ar prefera să forțeze Kievul să accepte o înțelegere. În trei țări (Suedia, Portugalia și Polonia), se înregistrează o preferință pentru sprijinirea Ucrainei în lupta de recuperare a teritoriului său (50%, 48% și, respectiv, 47%). În alte cinci țări – inclusiv Ungaria vecină (64%), Grecia (59%), Italia (52%), România (50%) și Austria (49%) – se înregistrează o preferință clară pentru a forța Kievul să accepte o înțelegere. În alte părți, opinia publică este divizată, inclusiv în Franța (35% pentru continuarea luptei vs 30% pentru negocierea unui acord), Germania (32% vs 41%), Țările de Jos (34% vs 37%) și Spania (35% vs 33%). 

* Mulți consideră că războiul din Ucraina este existențial pentru Europa. Atunci când au fost întrebați care conflict a avut cel mai mare impact asupra „țării” lor și asupra „Europei” (cel din Gaza, între Israel și Hamas, sau cel din Ucraina), 33% și, respectiv, 29% dintre respondenți au ales Ucraina. În schimb, doar 5% și, respectiv, 5% au ales conflictul din Gaza. Acest lucru sugerează faptul că europenii iau din ce în ce mai mult în considerare semnificația regională a acestui război și că se simt responsabili pentru deznodământul acestuia. 

* Europenii consideră că posibila revenire a lui Donald Trump la Casa Albă ar fi „dezamăgitoare”. 56% dintre respondenții la sondajul ECFR ar fi „destul de dezamăgiți” sau „foarte dezamăgiți” dacă Donald Trump ar fi reales în funcția de președinte al SUA. Ungaria este singura excepție. Aici, 27% dintre respondenți au indicat că ar fi „mulțumiți” de acest rezultat, în timp ce doar 31% au declarat că ar fi „dezamăgiți”. Cei care speră la o victorie a lui Trump constituie o majoritate în rândul susținătorilor unui singur partid politic important: Fidesz. În ceea ce privește alte grupări de dreapta care anterior îl simpatizau pe fostul președinte, doar aproximativ o treime dintre susținătorii partidelor Alternative für Deutschland (AfD) din Germania, Freiheitliche Partei Österreichs (FPÖ) din Austria sau Fratelli d’Italia din Italia ar fi „mulțumiți” de revenirea sa, iar sentimentul este și mai slab în rândul susținătorilor partidelor Rassemblement National (RN) din Franța și Lege și Justiție din Polonia. 

* Există temerea că Donald Trump va avea un impact negativ asupra cursului războiului și că acest lucru va face victoria ucraineană „mai puțin probabilă”. În medie, 43% dintre europeni consideră că un al doilea mandat al lui Trump va face „mai puțin probabilă” victoria ucraineană, în timp ce doar 9% au exprimat o opinie contrară.  

* În medie, 41% dintre europeni consideră că UE ar trebui „să crească” sau „să mențină” la nivelul actual sprijinul acordat Ucrainei, în cazul unei retrageri a ajutorului american de către Trump. Deși doar o minoritate dintre europeni (20%) ar crește sprijinul acordat Ucrainei pentru a compensa eventuala retragere a SUA, 21% au indicat că ar prefera să mențină neschimbat nivelul de sprijin. O treime dintre respondenți (33%) ar prefera ca UE să urmeze exemplul SUA în ceea ce privește limitarea sprijinului. 

citește si: https://romanialibera.ro/la-zi/contextul-politic-european-inaintea-alegerilor-din-2024-ce-divizeaza-europa/


Pentru a argumenta în favoarea continuării sprijinului european acordat Ucrainei, liderii UE vor trebui să schimbe modul în care vorbesc despre război. Sondajul nostru arată că majoritatea europenilor sunt disperați să împiedice victoria Rusiei. Însă aceștia nu cred că Ucraina va putea să-și recupereze tot teritoriul. Argumentul cel mai convingător pentru un public sceptic este faptul că sprijinul militar acordat Ucrainei ar putea duce la o pace negociată și durabilă care favorizează Kievul, nu la victoria lui Putin.

Mark Leonard, coautorul și directorul fondator al ECFR


Marele pericol este că Trump și Putin, acesta din urmă lăsând să se înțeleagă că este deschis la negocieri, vor încerca să prezinte Ucraina și pe susținătorii săi ca fiind adepții «războiului veșnic», în timp ce ei vor revendica mantia «păcii». 

Ivan Krastev, coautorul și președintele Centrului pentru Strategii Liberale

Analiza lui Ivan Krastev și Mark Leonard scoate în evidență câteva puncte cheie despre percepția europeană față de războiul din Ucraina și implicațiile politice ale acestuia. Autorii raportului îndeamnă liderii UE să schimbe modul în care vorbesc despre război, subliniind necesitatea prevenirii unei victorii ruse și menținând în același timp realismul în fața unui public sceptic. Aceasta implică promovarea unei păci negociate care să respecte alegerea democratică și pro-occidentală a Ucrainei, contracarând astfel narativele care ar putea slăbi sprijinul pentru Ucraina în Europa.

Redacția
Redacțiahttps://romanialibera.ro
România Liberă este o publicație tipărită și online pentru politică, afaceri și avocați, care acoperă anunțuri pentru litigii majore, tranzacții și probleme de reglementare. A fost fondată în 1877, în România. RL este o publicație de ultimă oră și unul dintre cele mai cunoscute cotidiene la nivel mondial, în principal ca voce a opoziției împotriva autocraților și a fostei Securități. Printre autorii și cititorii noștri se numără cea mai mare organizație filantropă, Fundația pentru o Societate Deschisă din SUA, precum și editorialiști internaționali celebri, profesori de știință și de drept din întreaga lume. În 2009, RL publica săptămânal un supliment de opt pagini cu articole în limba engleză din New York Times, astăzi publică cele mai noi videoclipuri și știri internaționale. Cu sediul în București, RL numără în prezent 50 de colaboratori, agenți și jurnaliști.
Cele mai citite

Bayern Munchen a făcut egal cu Real Madrid(2-2) în prima manşă a semifinalelor Ligii Campionilor la fotbal

Bayern Munchen a terminat la egalitate cu Real Madrid, 2-2 (0-1), marţi seara, pe Allianz Arena, într-o partidă din prima manşă a semifinalelor Ligii...

Ursula von der Leyen ia în calcul o înțelegere cu extrema dreaptă după alegerile europarlamentare

În cadrul dezbaterii de la Maastricht, organizată de POLITICO şi Studio Europa Maastricht, aceasta a dat de înţeles că ar fi deschisă pentru o...

Ciocniri violente între poliția georgiană și manifestanți la Tbilisi

Poliţia georgiană a folosit forţa marţi împotriva manifestanţilor de la Tbilisi, unde mii de persoane s-au adunat pentru a treia săptămână ca să protesteze...
Ultima oră
Pe aceeași temă