Fitch Ratings a confirmat ratingurile pentru datoria pe termen lung în valută şi monedă locală ale municipiului Bucureşti, perspectivele asociate fiind negative.
Decizia vine după ce, luna trecută, Fitch a confirmat ratingul suveran al României la „BBB minus” cu perspectivă negativă, aceasta fiind ultima notă din categoria „investment-grade” (recomandat pentru investiţii), scrie Agerpres.
Perspectiva negativă reflectă continua incertitudine privind implementarea politicilor menite să rezolve dezechilibrele bugetare structurale pe termen mediu şi impactul asupra finanţelor publice ale României de pe urma riscurilor persistente legate de pandemie şi a creşterii costurilor cu energia, apreciază Fitch.
Confirmarea ratingurilor Bucureştiului reflectă opinia nemodificată a Fitch potrivit căreia pe termen mediu performanţa operaţională şi nivelul datoriei vor rămâne în linie cu a altor oraşe care beneficiază de un calificativ ”BBB minus”. Fitch evaluează profilul individual de creditare (SCP) al capitalei României la „bbb plus”, în timp ce perspectiva negativă o reflectă pe cea a României (rating „BBB minus”/perspectivă negativă).
Oraşul are surse stabile de venit, cu perspective de creştere a veniturilor în linie cu avansul PIB-ului naţional. Impozitele şi taxele au reprezentat în 2020 aproape întreg venitul operaţional al Bucureştiului, ţinând cont de activităţile economice ciclice moderate. Impozitul pe venit a reprezentat peste 80% din venitul operaţional, în timp ce impozitele şi taxele locale, de o natură mai volatilă, au reprezentat 13%. În urma îmbunătăţirii evaluării proprietăţilor imobiliare şi a colectării, veniturile din impozitele pe proprietate au crescut semnificativ în ultimii ani, în linie cu piaţa imobiliară solidă a oraşului. Impozitele şi impunerile percepute sunt de asemenea stabile şi au crescut după ce a fost modernizată infrastructura IT a oraşului, permiţând o colectare mai eficientă, apreciază agenţia de evaluare financiară.
Fitch evaluează capacitatea Bucureştiului de a genera venituri suplimentare în cazul unei posibile scăderi a activităţii economice ca fiind „mai slabă”, în linie cu alte oraşe româneşti care beneficiază de rating din partea agenţiei. Dar Bucureştiul are o experienţă dovedită în creşterea veniturilor, chiar în perioade în care avansul economiei este mai redus.
Cheltuielile de capital ale oraşului ar urma să rămână ridicate în perioada 2021-2023, ducând la un deficit mediu de 6% din veniturile totale, apreciază Fitch.
Bucureştiul este expus la riscul de refinanţare, există trei emisiuni de obligaţiuni (de 555 milioane de lei fiecare), care vor avea scadenţa în 2022, 2025, 2028 şi un împrumut de 555 milioane de lei cu scadenţa în 2023. Împrumutul a fost acordat în aprilie 2020 de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) pentru a refinanţa datoria ajunsă la scadenţă. Oraşul şi-a redus semnificativ riscul valutar, după ce a refinanţat obligaţiuni de 500 de milioane de euro.
Bucureştiul este capitala României, cu o populaţie de aproximativ 1,8 milioane de locuitori, şi este responsabil de peste 20% din economia ţării, iar nivelul local de bogăţie este de peste trei ori mai ridicat decât media naţională.
Ratingul Bucureştiului este limitat de ratingul suveran al României. În opinia agenţiei de evaluare financiară, profilul individual de creditare (SCP) al capitalei României „bbb plus” reflectă o combinaţie între nivelul mediu redus al profilului de risc şi o evaluare a sustenabilităţii datoriei la „aa”.
