PSD a cerut pentru intrarea la guvernare alături de PNL chiar și schimbarea sistemului politic în republică parlamentară.
Criza politică din România a ajuns la momentul negocierilor dure și chiar fără scrupule între principalele partide din România: PSD, PNL și USR.
„ Tatițo, unde nu e moral, acolo e corupție, și o soțietate fără prințipuri, va să zică că nu le are!…”, i-ar fi ironizat nenea Iancu pe liderii politici ai momentului.
O negociere în care se tranzacționează inclusiv Constituția și viitorul României.
Prim-vicepreşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat, luni, că ar trebui făcută o discuţie „serioasă” legată de Constituţie, pentru a vedea dacă mai corespunde realităţilor de astăzi.
„Noi avem o echipă de lucru coordonată de senatorul Robert Cazanciuc din februarie, anul acesta. Noi credem că acea Constituie care a fost modificată foarte puţin înainte de a deveni membri cu drepturi depline în Uniunea Europeană, limitele acelei Constituţii din anii ’90, deci de 30 de ani, s-ar putea să nu mai corespundă necesităţilor şi realităţii din România din acest moment. „, a afirmat Grindeanu.
PSD ar vrea ca împreună cu PNL să schimbe constituția actuală cu una ce să legifereze republica parlamentară
Dincolo de negocierea ministerelor, PSD va cere la discuțiile cu PNL modificarea Constituției, astfel încât România să treacă de la republică semi-prezidențială la republică parlamentară.
Practic, președintele ar avea doar un rol decorativ din 2024 încolo. Șeful statului ar urma să fie ales de Parlament ca în Grecia, Italia sau Germania sau să fie ales în continuare direct de cetățeni, cum se întâmplă în Austria, Lituania, Irlanda sau Slovenia, dar fără prea mari atribuții. Ar avea un rol în mare măsură ceremonial, deoarece cea mai mare parte a puterii este deținută de către premier și parlament.
Dar de ce nu o monarhie constituțională?
Spre deosebire de un președinte ales de parlament sau direct de cetățeni, un monarh are avantajul că provine dintr-o Casa Regală care este o școală de oameni de stat.
În monarhie dacă un om este bun şi va face binele, atunci copiii săi îi vor urma exemplul.
Excluzând nefericita experienţă a monarhiei absolutiste, această prezumţie are o parte raţională: în orice familie, exersarea unei profesii de-a lungul generaţiilor aduce beneficii. Un rege educat din copilărie pentru a fi om de stat va avea rezultate mai bune decât cineva ales printr-o succesiune de manevre politice.
Într-o republică, un șef potrivit și pregătit pentru a fi cu adevărat om de stat este de cele mai multe ori rezultatul hazardului și nu al votului pe care-l primește: „ În democraţie numai întâmplarea naşte un mare şef”, spunea filosoful Petre Țuțea.
Luând cota de încredere a Parlamentului României din acest moment, ar fi o idee neserioasă că ar putea fi validată de români o constituție în care șeful statului să fie ales de parlamentari. Aceeași aleși pe care românii îi hulesc și-i ignoră la alegerile parlamentare, când absenteismul generează crize politice.
Tema PSD de a legitima republica parlamentară este motivată. De 21 de ani PSD nu a mai dat un președinte și nici în 2024 nu pare că ar putea. Vrea să-și consolideze puterea la nivel parlamentar, unde mai mereu e pe primul loc, și guvernamental fără să mai aibă un șef de stat cu mari puteri, ca în actualul sistem semiprezidențial.
PSD, dar și PNL, știu că, în republica parlamentară, Legislativul are un rol major în numirea Guvernului. Preşedintele unei republici parlamentare nu prea are atribuţii executive, fiind doar un mediator al conflictelor politice şi având rolul de a reprezenta ţara pe plan extern.
Conflictul permanent al președinților așa zis de dreapta cu guvernările social-democrate nu le-a adus liniștea pe care și-o doreau în actul politic.
Replicile acide la adresa acestei idei au apărut chiar din rândul parlamentarilor PNL, susținători ai ideilor liberal-conservatoare.
„ Niciodată PNL nu a fost mai jos decât este acum, însă personal sunt sigur că încă este loc și de mai rău de atât. România trece printr-un dezastru sanitar iar alții vorbesc de modificarea Constituției. Poate cu ocazia asta nu doar că se va trece la republică parlamentară, ci poate că desființăm definitiv funcția de președinte al României și putem decreta faptul că toată puterea revine președinților de organizații județene de partid!”, a scris pe Facebook deputatul PNL Daniel Gheorghe, despre preocupările frivole ale celor care se joacă de-a politica în plină criză sanitară, economică și guvernamentală.
Luni, 8 noiembrie a apărut această idee. Nu întâmplător sunt 76 de ani de la prima manifestație anticomunistă și promonarhică din România.
„ Dar scopul manifestaţiei era foarte clar: voiam să aratăm străinătăţii şi în special anglo-americanilor care sunt sentimentele reale ale poporului român.”, relatează Dinu Zamfirescu, fondator al PNL în 1990, moştenitor al Brătienilor, fost deţinut politic, despre ce l-a motivat să participe atunci la protest.
Astăzi, liberalii din „echipa câștigătoare” sunt gata să bată palma cu PSD și să le dea o nouă măreață vatră: Republica parlamentară.
Puțin le pasă de ce vor cei care i-au votat sau de păcatul originar juridic din 30 decembrie 1947, sursa tuturor relelor de 74 de ani.
Liniștea în colonia carpato-danubiano-pontică e ceea ce trebuie arătat anglo-americanilor de acum.
