25 C
București
duminică, 23 iunie 2024
AcasăInvestigații România LiberăIncognitoPropaganda Rusiei îl citează pe președintele României. NATO nu poate trimite trupe...

Propaganda Rusiei îl citează pe președintele României. NATO nu poate trimite trupe în Ucraina, România nu va trimite trupe în Ucraina

Declarația președintelui Klaus Iohannis, conform căreia NATO nu are dreptul să trimită trupe în Ucraina întrucât Ucraina nu este membru al Alianței Atlantice, a fost remarcată inclusiv de agenția de presă oficială a Rusiei, TASS, care a retransmis-o atât în limba rusă cât și în limba engleză.

În ziua de 12 martie 2024, președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit la București cu președintele Muntenegrului, Jakov Milatović, iar la conferința de presă comună a celor doi șefi de stat, jurnaliștii l-au întrebat pe Iohannis și despre posibilitatea ca NATO sau România să trimită trupe în Ucraina. „O posibilă trimitere de combatanți în Ucraina nu poate fi luată în considerare sub mandat NATO. Ucraina nu este aliat NATO. În rest dacă există înțelegeri bilaterale pe orice temă, aceste chestiuni țin strict de înțelegerea bilaterală. România nu va trimite combatanți în Ucraina”, a răspuns președintele Iohannis. În aceeași zi, declarația făcută la București de președintele Iohannis a fost retransmisă, în limbile engleză și rusă, de agenția de presă oficială a Rusiei, TASS.

Răspunsul pe această temă al președintelui României vine după ce, la 26 februarie, la Paris, într-o conferință legată de sprijinul pentru Ucraina, președintele Macron al Franței anunța că lideri din țările NATO poartă discuții (fără a fi ajuns la un consens) cu privire la o trimitere de trupe terestre în Ucraina. Dar după declarația președintelui Franței, o serie de lideri din alte țări occidentale au replicat că nu au intenția să trimită trupe combatante în Ucraina. Printre țările care au transmis deja asemenea refuzuri (înainte de cel exprimat de Iohannis) s-au numărat Marea Britanie, Slovacia și Cehia.

În schimb, o convorbire a unor ofițeri germani, interceptată de ruși, sugera că militari britanici ar fi deja prezenți în Ucraina. Germania a confirmat autenticitatea convorbirii telefonice, recunoscând că scurgerea de informații s-a produs din cauza imprudenței unui ofițer german. Separat, ministrul de Externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, a anunțat, drept replică la declarația președintelui Franței, într-o postare pe rețeaua X (Twitter), că „prezenţa forţelor NATO în Ucraina nu este de neconceput”. Apoi, același ministru Sikorski și-a întărit afirmația, într-o conferință dedicată aniversării intrării Poloniei în NATO, susținând că unele țări din NATO au deja militari în Ucraina. “Aș dori să mulțumesc ambasadorilor acelor țări care și-au asumat acest risc. Aceste țări știu cine sunt, dar nu le pot dezvălui. Spre deosebire de alți politicieni, nu voi enumera acele țări”, a spus ministrul polonez de Externe.

Mai înainte ca președintele Franței să evoce posibilitatea de a trimite soldați în Ucraina, mai multe țări din NATO, inclusiv România, au oferit Ucrainei echipamente militare. Drept confirmare, la data de 12 februarie 2024, Centrul pentru Comunicare Strategică, subordonat guvernului de la Kiev, difuza pe internet un clip video în care mulțumea României pentru sprijinul militar pe care l-a oferit Ucrainei. În mesajul video, ucrainenii făceau referire la 15 transporturi de ajutor militar pe care le-ar fi primit din România. În imagini erau prezentați președinții Iohannis și Zelenski și se remarcau transportoare blindate, lansatoare de proiectile reactive, precum și avioane de luptă. Imaginile de avioane ar fi o referire la Centrul regional de instruire F-16, care s-a înființat în România, la Fetești, cu sprijinul Statelor Unite, și unde se pot antrena inclusiv piloți din Ucraina, pe avioane puse deja la dispoziție de Olanda. Instruirea piloților militari ucraineni în România ar urma să se realizeze în anul 2024. Ucraina nu va primi însă avioane F-16 din România ci, probabil, din Olanda și din Danemarca.

Declarația președintelui României că NATO nu poate trimite militari în Ucraina a venit cu doar câteva ore înainte ca Iohannis să anunțe că va candida la postul de secretar general al NATO. Pe de altă parte, argumentul președintelui Iohannis că NATO nu poate trimite trupe într-o țară din afara Alianței este discutabil. De exemplu, NATO are o misiune de menținere a păcii în Kosovo, care nu este membru NATO.

Președintele României, Klaus Iohannis, participase la reuniunea de la Paris, găzduită de președintele Macron, în care liderul francez lansa ideea de a trimite trupe din mai multe țări în Ucraina. Iohannis subliniază însă că asemenea trupe nu pot fi sub mandat NATO și că, dacă unele țări, pe bază de acorduri bilaterale, trimit militari în Ucraina, România nu va trimite asemenea trupe.

„O posibilă trimitere de combatanți în Ucraina nu poate fi luată în considerare sub mandat NATO. Ucraina nu este aliat NATO. În rest, dacă există înțelegeri bilaterale pe orice temă, aceste chestiuni țin strict de înțelegerea bilaterală. România nu va trimite combatanți în Ucraina”

Klaus Iohannis,

Președintele României

La data de 11 martie 2024, purtătorul de cuvânt al președintelui Putin, Dmitry Peskov, îl avertiza pe președintele Macron (fără a-l nominaliza) că Franța că are o atitudine “foarte periculoasă” prin faptul că insistă să coaguleze un grup de țări care să accepte să trimită “un contingent” în Ucraina, în sprijinul armatei ucrainene.

“Extinderea discuției și activitatea persistentă a Parisului în încercările de a construi o coaliție de țări care își declară o ipotetică disponibilitate de a trimite un anumit contingent, desigur, nu este altceva decât o cale directă spre escaladarea tensiunilor. Aceasta este o linie periculoasă”

Dmitry Peskov,

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului

Pentru purtătorul de cuvânt al președintelui Putin, principalul adversar al Rusiei în Europa pare să fi devenit președintele Franței, Emmanuel Macron.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite

EURO 2024: Georgia-Cehia 1-1

Georgia şi Cehia au încheiat la egalitate, 1-1 (1-0), meciul care a avut loc sâmbătă, pe Volksparkstadion din Hamburg, în Grupa F a...

Nicușor Dan anunță că montează peste 30 de cișmele noi în București

Primarul Capitalei, Nicuşor Dan, anunţă că 30 de cişmele noi, prevăzute cu adăpătoare pentru animale, sunt amplasate în aceste zile în parcurile administrate de...

China și Franța colaborează pentru a studia mai bine Universul

Un satelit dezvoltat de China și Franța, cel mai puternic de până acum pentru a studia cea mai îndepărtată explozie a stelelor, a fost...
Ultima oră
Pe aceeași temă