6.8 C
București
luni, 26 februarie 2024
AcasăEconomieEconomie internăPrimul tren Coradia Stream va intra în circulație după jumătatea anului 2024

Primul tren Coradia Stream va intra în circulație după jumătatea anului 2024

Primul tren nou cumpărat de România în ultimii 20 de ani, o ramă electrică Alstom Coradia Stream, care se află la ora actuală în testări la Făurei, nu va circula cu călători mai devreme de jumătatea anului, a estimat, luni, Gabriel Stanciu, directorul general al Alstom pentru România, Bulgaria şi Moldova, după ceremonia de semnare a contractului de achiziţie a 16 locomotive electrice noi pe 4 osii cu sisteme ERTMS.

Întrebat de jurnalişti în ce etapă se află testările noii rame electrice, parte dintr-un lot de 37 de trenuri care urmează să fie produse şi livrate de Alstom, Gabriel Stanciu a răspuns: „Iar o să dau un răspuns care îmi place: vom vedea trenul după ce se termină testele, iar testele se vor termina după ce se testează tot”.

„Nu prea e sub controlul nostru. E interesant, totuşi, să abordăm un pic chestiunea testării şi omologării. Ne-am obişnuit, în România, să se facă totul în grabă, pe ultima sută de metri şi cumva ridicând semne de întrebare în zona asta de autorizare, omologare şi punere în funcţiune. Lucrurile s-au schimbat. Autorizările de tip şi de punere pe piaţă sunt nişte proceduri foarte bine definite de legislaţia europeană şi care, pe calendar, pentru un vehicul nou durează 42 de luni, pentru o variantă 35 de luni şi pentru o modificare minoră 27 de luni. Vă citez cumva din memorie, dar vă pot pune la dispoziţie documente publice din care să vedeţi exact calendarul ăsta”, a spus şeful Alstom România.

Potrivit acestuia, pentru a scurta aceste proceduri, se folosesc mai multe unităţi de testare.

„Cum se poate scurta durata asta: în principiu, foloseşti mai multe unităţi pentru testare. În cazul nostru, la trenuri, folosim trei trenuri. Unul care este în Cehia, la Velin, pe circuit – am vrut să-l ducem la Făurei iniţial, numai că Făurei nu are absolut toate facilităţile necesare pentru ce ne trebuie -, al doilea trebuia să vină pe reţeaua căii ferate din România şi să facă unele teste de anduranţă şi testele pe anumite porţiuni critice ale reţelei, acolo unde e declivitatea mare, unde sunt nişte viraje foarte strânse ş.a.m.d., şi a treia unitate trebuia să vină cu tot pachetul de aprobări la ARF, conform contractului. A trebuit să modificăm programul acesta, pentru că au fost, hai să spunem ‘nişte dificultăţi’ şi n-aş vrea să intru în detalii – nu mă întrebaţi, că n-o să mai dau nimic, pentru că iar o să creez duşmănie şi antipatie artificiale, deşi nu e cazul – şi a trebuit să schimbăm primul tren în a merge la Velin, în Cehia, pentru testele pe circuit, al doilea a venit încoace finalizat şi facem o parte din teste la Făurei şi pe reţea, şi al treilea în Germania, pe reţeaua Deutsche Bahn, pentru că acolo facem testele pentru standardele tehnice de interoperabilitate – STI în româneşte, TSI în engleză”, a explicat Stanciu.

El a precizat că programul prevede ca ultimele teste să fie finalizate în luna iunie 2024.

„Este un program din acesta, pe drumul critic. Drumul critic prevede ca ultimele teste să fie finalizate undeva în luna iunie. Pachetul complet va fi predat către celelalte autorităţi relevante, de exemplu ASFR în România, astfel încât, în cele din urmă, autorizaţia de tip şi de punere pe piaţă să fie gata şi testele finalizate, să avem absolut toate hârtiile la mână. Să ştiţi că e un program foarte laborios, nu cred că l-a anticipat nimeni. După ştiinţa mea, suntem evident din nou primii care deschidem un drum şi ne lovim de toate dificultăţile. Următorii după noi vor avea procedurile deja finalizate şi facem tot ce ne stăm putinţă să mergem cât mai repede. Nu cred că se putea face mai bine, sincer vorbind, având în vedere toate celelalte elemente. Important este că e un tren modern, o platformă foarte modernă, din aluminiu, lucru interesant având în vedere dacă vă uitaţi un pic la starea vagoanelor vechi ce înseamnă coroziunea şi celelalte elemente care atacă caroseria, şi gradul de confort e unul sporit, după care, desigur, am putea să-l mai îmbunătăţim dacă facem câteva eforturi şi înţelegem că e momentul să inspectăm cum se cuvine ce există în tren, astfel încât, pentru producţia de serie, să putem face adaptările dorite. (…) Pe mine m-a şocat un pic treaba cu procedurile de testare, omologare, autorizări de punere pe piaţă şi de tip, pentru că nu ştiam că e atât de complexă. Realmente nici eu nu ştiam, am subapreciat”, a mai spus directorul general al Alstom pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova.

Primul tren electric Alstom Coradia Stream din lotul de 37 rame electrice inter-regionale de lung parcurs contractate de Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a sosit pe 4 decembrie în Gara de Nord, urmând să intre în teste statice şi dinamice, deoarece acest model de tren nu a mai circulat în România.

După parcurgerea acestor etape, primele trenuri vor circula pe rutele Bucureşti – Braşov şi Bucureşti – Constanţa.

Cele 37 de rame electrice inter-regionale (RE-IR) vor conecta Bucureştiul cu principalele centre urbane ale ţării. De asemenea, vor facilita şi conexiunile inter-regionale, contribuind la asigurarea mobilităţii, scăderea timpilor de călătorie şi îmbunătăţirea nivelului general al serviciilor publice prestate pentru transportul public pe calea ferată.

Rutele ce vor fi deservite de ramele electrice de lung parcurs sunt: Bucureşti Nord – Constanţa, Bucureşti Nord – Braşov – Arad – Timişoara, Bucureşti Nord – Braşov – Cluj, Bucureşti Nord – Braşov – Deda – Cluj, Bucureşti Nord – Braşov, Bucureşti Nord – Iaşi, Bucureşti Nord – Suceava, Bucureşti Nord – Galaţi, Bucureşti Nord – Craiova – Târgu Jiu – Petroşani – Simeria, Bucureşti Nord – Craiova – Timişoara – Arad, Cluj – Timişoara, Cluj – Suceava – Iaşi.

Valoarea totală a contractului pentru achiziţia celor 37 unităţi electrice multiple şi serviciile de mentenanţă aferente acestora pentru o perioadă de 15 ani se ridică la 2,42 miliarde lei, fără TVA. Finanţarea proiectului este asigurată din fonduri europene nerambursabile şi de la bugetul de stat.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Cătălin Mihai
Cătălin Mihai
Cătălin Mihai a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București și lucrează în presa centrală din anul 2014. În paralel cu activitatea jurnalistică, a activat ca redactor în cadrul Editurii Universității din București. A lucrat pentru România Liberă ca editor online și jurnalist sportiv între anii 2019-2021, iar din martie 2023 s-a alăturat din nou echipei.
Cele mai citite

Jumătate dintre mamela sub 14 ani dib UE se află în România

În România, în 2022, erau înregistrate peste 7.000 de mame minore, relevă documente al Ministerului Familiei, potrivit cărora numărul acestora a fost cu...

Peste 13.500 de bugetari angajați în numai un an

În luna decembrie a anului trecut, numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era de 1.292.559. Făcând o scurtă analiză,...

Războiul din Ucraina, o imensă mașinărie de spălat bani

Afirmația din titlu nu-mi aparține. Ea a fost formulată de Mitch McConnell, liderul minorității republicane din Senatul american. Marii investitori își freacă mâinile. E...
Ultima oră
Pe aceeași temă