Cum facem față provocărilor legate de automatizarea muncii?
Pentru a răspunde la această întrebare, Cluj-Napoca a înființat proiectul „Viitorul muncii”. Această inițiativă europeană se concentrează pe trei piloni de acțiune: adaptarea programelor de studii, formarea antreprenorială a creatorilor și sprijinirea celor mai defavorizate cartiere, notează Euronews.com.
„Cred că automatizarea trebuie să fie privită ca o oportunitate, nu ca un risc. Putem crea mai multe locuri de muncă bazându-ne pe creativitatea noastră ca oameni”, spune Ovidiu Cîmpean, Project Manager al proiectului clujean „Future of work.”
În ultimele două decenii, Clujul a devenit una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere pentru orice oraș european. Cu toate acestea, pentru a menține această creștere, și-a dat seama că trebuie să reducă decalajul dintre cunoaștere și tehnologiile emergente. Se estimează că 49% din economia locală nu este la curent cu tehnologiile emergente și cu automatizarea.
Centrul regional de excelență pentru industrii creative și cele trei laboratoare ale sale reprezintă unul dintre primele proiecte care au înregistrat acest succes. Aproape 240 de studenți fac practică aici în fiecare zi, adaptându-și competențele la piață și la automatizare.
Teodora tocmai și-a găsit un loc de muncă la un gigant IT, IBM, datorită acestui program.
„Am învățat o mulțime de noi tehnologii emergente, cum ar fi realitatea virtuală, designul 3D, dezvoltarea de jocuri… Cred că în viitor vom avea multe locuri de muncă care implică inginerie și mai ales tehnologie și automatizare”, spune ea.
Bugetul total al proiectului clujean „Future for Work” este de 5,6 milioane de euro, din care 80% provin din politica de coeziune europeană, iar restul de 20% de la cei 10 parteneri din sectorul public și privat.
Industria culturală și creativă este una dintre forțele motrice ale Clujului.
Anadora Lupo spune, sculptor în metal, a fost unul dintre artiștii care a beneficiat de sprijin ad-hoc pentru dezvoltarea afacerii sale, datorită „culturii-antreprenori”, una dintre componentele proiectului. Doar cinci artiști au fost aleși din 69 de aplicanți.
„A completat cumva nevoia de a cunoaște mai bine acest domeniu și nu doar la nivel de design sau de expertiză a noastră, ci și la nivel de socializare și antreprenoriat”, spune Lupo.
Includerea comunității rome
Incluziunea socio-profesională este cea de-a treia axă a acestui proiect care se gândește la ocuparea forței de muncă într-o perioadă de 20 de ani.
Fractura socială este vizibilă în Cluj. La Pata-Rât, în apropierea unei gropi de gunoi, peste 2500 de persoane trăiesc în condiții precare. Sarcina de a le garanta o calitate mai bună a vieții este Alex Fechete, un facilitator al proiectului în această așezare de romi.
„Am adus în comunitate cam două containere cu dușuri și, de asemenea, am adus internet pentru ei, ca să își poată căuta locuri de muncă. De asemenea, am reușit să aducem un autobuz pentru șase luni, astfel încât să ajungă mai ușor la locul de muncă,” spune acesta.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
