Legea privind protejarea vieţii de familie şi reglementarea unor situaţii juridice în cazul persoanelor aflate în uniune consensuală ar intra în vigoare în termen de 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, scrie în proiectul de lege.
„Se află în uniune consensuală persoanele care convieţuiesc în scopul stabilirii de relaţii specifice celor de familie, fără a încheia căsătoria. Într-o uniune consensuală se pot afla doar două persoane, indiferent de sex, care nu sunt între ele rude în linie dreaptă sau rude în linie colaterală până la al patrulea grad şi care au fiecare cel puţin 18 ani împliniţi. Uniunea consensuală poate fi dovedită în faţa instanţei prin orice mijloace de probă. Persoanele aflate în uniune consensuală se bucură de libertatea de a încheia, inclusiv între ele, orice act sau contract civil, în condiţiile dreptului comun şi ale prevederilor prezentei legi. De asemenea, ele pot dispune una în favoarea alteia prin testament, în limitele şi condiţiile Codului civil”, arată deputatul PSD, în iniţiativa legislativă.
Totodată, bunurile mobile dobândite în timpul concubinajului, cu excepţia celor a căror dobânditor rezultă din însuşi actul de dobândire, se prezumă, până la dovada contrară, a fi comune.
În plus, persoanele aflate în uniuni consensuale pot cere să fie menţionate împreună în contractele de achiziţie a bunurilor. Salariile, pensiile şi orice alte venituri, încasate sau neîncasate, nu se consideră a fi comune, potrivit sursei citate.
„Cota de dobândire a bunurilor comune este cea precizată în actul de dobândire. În lipsa unei menţiuni explicite referitoare la cota-parte dobândită sau în cazul bunurilor pentru care nu au fost întocmite înscrisuri doveditoare, dispoziţiile art. 357 alin. 2 din Codul civil se aplică în mod corespunzător”, mai arată propunerea legislativă.
Codul civil prevede la art. 357, alineatul 2 că: „În acest scop, se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soţ, pe baza contribuţiei sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât şi la îndeplinirea obligaţiilor comune. Până la proba contrară, se prezumă că soţii au avut o contribuţie egală”.
Datoriile care apar în perioada uniunii consensuale sunt considerate, până la dovada contrară, a fi proprii ale partenerului care le-a contractat. De asemenea, persoanele aflate în concubinaj pot contracta împreună datorii, credite bancare sau nebancare, în condiţiile dreptului comun.
„Persoanele aflate în uniune consensuală pot încheia între ele convenţii, în formă autentică, prin care să prevadă aplicarea raporturilor dintre ei, în mod corespunzător, a regimului comunităţii legale, a regimului separaţiei de bunuri sau a regimului comunităţii convenţionale, reglementate în Codul civil cu privire la soţi. Dispoziţiile art. 334 din Codul civil referitoare la înscrierea convenţiilor matrimoniale în Registrul naţional notarial al regimurilor matrimoniale şi, ţinând seama de natura bunurilor, în alte registre, se aplică în mod corespunzător”, conform sursei menţionate.
Diana Tuşa mai susţine, în proiect, că pentru protejarea terţilor, notarii vor verifica din oficiu, la autentificarea actelor cu caracter patrimonial, dacă părţile figurează în Registru.
„Convenţiile încheiate între parteneri cu privire la apartenenţa la patrimoniul comun sau propriu a unor bunuri concrete nu pot aduce atingere drepturilor terţilor de bună credinţă”, potrivit proiectului de lege.
Cuplurile în concubinaj, inclusiv cele formate din persoane de acelaşi sex, pot face partaj
Persoanele aflate în uniune consensuală pot cere oricând instanţei partajarea bunurilor în timpul convieţuirii. Partajul se va efectua potrivit regulilor aplicabile proprietăţii comune pe cote părţi. Partenerii pot conveni în instanţă ca partajul să se desfăşoare potrivit regulilor din Codul Civil referitoare la lichidarea comunităţii legale de bunuri a soţilor, care se aplică în mod corespunzător.
Partenerii pot, de asemenea, împărţi prin bună învoială bunurile dobândite în timpul uniunii consensuale. „Persoanele aflate în uniune consensuală nu se aplică dispoziţiile art. 1031 Cod civil privind revocabilitatea donaţiilor între soţi în timpul căsătoriei”, mai propune deputatul PSD.
„Prezumţia relativă de simulare a donaţiei, prevăzută de art 1091 alin. 4 din Codul Civil, se aplică şi în cazul înstrăinărilor făcute de defunct cu titlul oneros persoanei cu privire la care se face dovada că la data încheierii actului de află în uniune consensuală cu acesta dacă au fost încheiate cu rezerva uzufructului, uzului ori abitaţiei sau în schimbul întreţinerii pe viaţă ori a unei rente viagere”, potrivit proiectului.
Codul Civil prevede la art 1091 alin 4 că: „Până la dovada contrară, înstrăinarea cu titlu oneros către un descendent ori un ascendent privilegiat sau către soţul supravieţuitor este prezumată a fi donaţie dacă înstrăinarea s-a făcut cu rezerva uzufructului, uzului ori abitaţiei sau în schimbul întreţinerii pe viaţă ori a unei rente viagere. Prezumţia operează numai în favoarea descendenţilor, ascendenţilor privilegiaţi şi a soţului supravieţuitor ai defunctului, dacă aceştia nu au consimţit la înstrăinare”.
Reglementări în cazul decesului unuia dintre parteneri
Proiectul are prevederi şi în cazul în care unul dintre parteneri moare. Astfel, în cazul decesului chiriaşului, prevederile articolului 1824 din Codul civil privitoare la dreptul de a opta pentru continuarea închierii locuinţei „se aplică în mod corespunzător şi persoanei cu care acesta se află în uniunea consensuală la data morţii, în limitele şi condiţiile acolo prevăzute”, conform proiectului.
Codul civil stipulează la articolul 1834 alineatele 2 şi 3 menţionate în proiectul de lege, că: „(2) Descendenţii şi ascendenţii chiriaşului au dreptul, în termenul prevăzut la alin. (1), să opteze pentru continuarea contractului de închiriere până la expirarea duratei acestuia, dacă sunt menţionaţi în contract şi dacă au locuit împreună cu chiriaşul. Dispoziţiile art. 323 alin. (3) sunt aplicabile în privinţa soţului supravieţuitor. (3) Persoanele prevăzute la alin. (2), care au cerut continuarea contractului, desemnează de comun acord persoana sau persoanele care semnează contractul de închiriere în locul chiriaşului decedat. În cazul în care aceştia nu ajung la un acord în termen de 30 de zile de la data înregistrării decesului chiriaşului, desemnarea se face de către locator”.
Totodată, în cazul încetării uniunii consensuale, „beneficiul contractului de închiriere a locuinţei încheiat în timpul acesteia va putea fi atribuit, în lipsă de învoială, unuia dintre parteneri, de judecătoria în raza căreia se află imobilul, dacă ambii sunt menţionaţi în contract şi prin aplicarea, în mod corespunzător, a criteriile exemplificative prevăzute de art. 324 alin 1 şi 3 din Codul Civil”.
Articolul 323 din Codul civil, menţionat în iniţiativa legislativă, prevede că: „(1) La desfacerea căsătoriei, dacă nu este posibilă folosirea locuinţei de către ambii soţi şi aceştia nu se înţeleg, beneficiul contractului de închiriere poate fi atribuit unuia dintre soţi, ţinând seama, în ordine, de interesul superior al copiilor minori, de culpa în desfacerea căsătoriei şi de posibilităţile locative proprii ale foştilor soţi. (3) Atribuirea beneficiului contractului de închiriere se face cu citarea locatorului şi produce efecte faţă de acesta de la data când hotărârea judecătorească a rămas definitivă”.
Împuternicire pentru parteneri de a exercita drepturi şi a-şi da consimţământul legat de probleme medicale
„Persoanele aflate în uniune consensuală pot exercita, cu privire la partenerul lor, prerogativele recunoscute reprezentantului legal al pacientului şi rudelor acestuia de Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului, precum şi prerogativa de a exprima consimţământul cerut primitorului la transplatul de organe, în situaţia prevăzută de art. 151 alin. 1 din Legea 95/1996”, arată Diana Tuşa, în iniţiativa legislativă.
Potrivit articolului 151, alineatul 1 din Legea 95/1996, „în cazul în care primitorul este în imposibilitatea de a-şi exprima consimţământul, acesta poate fi dat în scris de către unul din membrii familiei sau de către reprezentantul legal al acestuia, conform modelului de formular aprobat prin ordin al ministrului Sănătăţii”.
Dovada dreptului de a exercita aceste prerogative va fi făcută printr-o împuternicire autentificată la notar, care se înregistrează în Registurl Naţional Notarial de Evidenţă a Procurorilor şi a Revocării acestora.
În cazul drepturilor prevăzute de Legea 46/2003, acestea pot fi exercitate şi în baza unei declaraţii scrise prealabile de împuternicire dată de pacient şi înregistrată în unitatea spitalicească.
