Peste o mie de cetățeni ai Germaniei au protestat contra proiectului de a se amenaja un nou campus pentru migranți, în nord – estul țării.
Proiectul ar urma să fie realizat în cartierul Ostseeviertel din oraşul Greifswald, aflat în landul Mecklenburg – Pomerania Occidentală (Mecklenburg – Vorpommern).
Conform presei germane, care citează surse din cadrul Poliției, circa 500 de persoane ar fi participat la protest. Printre protestatari s-ar fi aflat și circa 20 de membri ai extremei drepte, susține această știre. Tot potrivit presei germane, „manifestația a degenerat” iar polițiștii „au fost nevoiți să-l protejeze” pe primarul din Greifswald, Stefan Fassbinder.
Pe de altă parte, conform informațiilor distribuite pe facebook, circa 1500 de persoane s-au strâns în fața unei școli, în seara zilei de luni, 27 februarie 2023, pentru a „solicita informații” din partea membrilor Consiliului Local Ostseeviertel. În acel moment, în școală se desfășura o ședință a Consiliului Local. Dintre cetățenii aflați în stradă, 43 de persoane au primit acces să asiste, ca invitați, la ședința Consiliului Local.
Mesajele postate pe internet precizează că peste două zile, adică joi, la ora 18, este programată o nouă ședință a Primăriei și că, în acel moment, vor fi din nou 1500 de persoane în stradă, pentru a „solicita informații”.
Campus pentru migranți, pentru cazarea a 500 de persoane din Orientul Mijlociu
Proiectul controversat ar însemna amplasarea unui „sat de containere”. În acestea ar urma să fie cazate circa 500 de persoane originare din Orientul Mijlociu. Termenul folosit pentru aceste persoane este „geflüchtet”, ceea ce ar însemna că sunt refugiați. Pe de altă parte, se știe că în Europa intră nu doar refugiați, cum sunt de exemplu cei din Siria sau Afganistan, ci și migranți ilegali, care caută condiții economice mai bune ca în țara lor. În această a doua categorie s-ar înscrie persoane provenite din Africa de Nord sau din India.
Localnicii sunt îngrijorați inclusiv de faptul că satul de containere ar urma să fie plasat în apropierea unei școli și a unei săli de sport. Situația a devenit tensionată la Ostseeviertel după ce, la 24 februarie 2023, presa germană a relatat despre acest proiect.
Problema raportată în Germania poate fi corelată cu declarațiile recente ale cancelarului Austriei, Karl Nehammer. Cancelarul Austriei semnala că Germania a reintrodus controlul la granița cu Austria, pentru a reduce fenomenul migrației ilegale. Acest control este cu atât mai neobișnuit cu cât ambele țări fac parte din Spațiul Schengen. Cancelarul Nehammer reclama faptul că migranți ilegali ar intra în Spațiul Schengen, trecând prin Bulgaria și România. Cancelarul Austriei a precizat că, pe acest motiv, Austria continuă să se opună primirii României și Bulgariei în Schengen. Se știe cu certitudine că un mare număr de migranți trec ilegal din Turcia în Bulgaria. Acolo ar exista chiar rețele de trafic de migranți. Austria a lansat chiar ideea construirii unui gard, pe granița dintre Bulgaria și Turcia. Pentru ridicarea acestui gard, Nehammer a cerut, fără succes, o susținere financiară din partea UE.
Și în România există rețele de trafic de migranți
România, în schimb, susține că sub 3 la sută dintre migranții ilegali care ajung în Schengen au trecut anterior prin România. Acest punct de vedere a fost exprimat, în decembrie 2022, inclusiv de ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode. Totuși, la data de 28 februarie 2023, DIICOT a anunțat că lucrează la o anchetă împotriva unor rețele de trafic de migranți care au operat în România.
„În cauză s-a reţinut că, din anul 2022, mai multe persoane, cetăţeni români şi cetăţeni străini, s-au constituit în patru grupuri infracţionale, având ca scop principal adăpostirea în locaţii aflate pe teritoriul României şi ulterior transportarea grupurilor de migranţi spre ţări din Europa Centrală sau de Vest, prin trecerea ilegală a frontierei de stat a României, în vederea obţinerii de importante foloase materiale. Au fost interceptate şi oprite un număr de aproximativ 40 de transporturi ilegale în care au fost implicaţi membrii grupurilor infracţionale, transporturi în care au fost identificaţi un număr de peste 800 de migranţi care intenţionau să treacă ilegal frontiera de stat a României spre state din Uniunea Europeană”
Comunicat DIICOT
Următoarea reuniune ordinară a Consiliului JAI este programată în martie 2023. Încă nu se știe dacă se va discuta o nouă extindere a Spațiului Schengen. Dar un singur veto în Consiliul JAI, de exemplu cel al Austriei, este suficient pentru a bloca accesul României sau al Bulgariei în Schengen. La precedenta reuniune ordinară, cea din decembrie 2022, Austria și Olanda au uzat de dreptul lor de veto.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
