„Deși la nivel teoretic, există o Strategie națională de sănătate, (…), în practică, această strategie nu a dat rezultatele scontate, situația în teritoriu, mai ales în zona rurală, fiind una deficitară din punct de vedere al garantării și asugurprii spnptprții publice, prin intermendiul medicilor de familie” – este una dintre concluziile din „Raportul special privind lipsa medicilor de familie din zona rurală și din zonele defavorizate sau greu accesibile”. Acesta a fost prezentat marți conducerii Senatului.
Potrivit documentului, nu mai puțin de 212 localități nu au medic de familie și 665 de posturi de medic de familie sunt vacante. Topul județelor cu cele mai multe localități fără medic de familie arată astfel: Alba – 13, Caraș-Severin – 14, Sălaj – 16, Buzău – 10, Hunedoara – 12. În ceea ce privește densitatea pacienților per cabinet, clasamentul arată astfel: Botoșani – 2471/CM, Constanța – 2636/ CM, Sălaj – 4774/ CM, Suceava – 2259/ CM.
„Prezența unui medic de familie în comunitate este o condiție necesară garantării dreptului constituțional la ocrotirea sănătății, dar totodată reprezintă o soluție alternativă și de prevenire a internării pacienților în spitale. În plus, pe de o parte, prin tratamentul timpuriu, prescris de medicul de familie și sub stricta observație a acestuia se previne apariția unor forme severe a bolii la pacienți, iar pe de altă parte, se ia povara internării pacienților în spitale”, arată documentul.
Avocatul Poporului menționează, că pe parcursul cercetărilor, a remarcat lipsa de cooperare a autorităților locale cu instituțiile județene sau centrale și lipsa unei baze de date comune instituțiilor/ autorităților implicate în gestionarea situației medicilor de familie, astfel încât informațiile actualizate referitoare la numărul medicilor, contractelor în vigoare/ încetate să poată fi verificate de oricare dintre aceste organisme.
Raportul a evidențiat o serie de probleme la care mnedicii de familie au trebuit să găsească rezolvare, cum ar fi de exemplu, lipsa echipamentelor și materialelor necesare desfășurării actului medical în condiții de siguranță pentru ei și pentru pacienți, caz în care Avocatul Poporului a întreprins demersuri specifice.
Totodată, în contextul pandemiei, medicilor de familie, li s-au dat noi sarcini cum ar fi:
– Triajul epidemiologic pentru cazurile suspecte de infecție cu virusul SARS-CoV-2,
– Monitorizarea pacienților pozitivi izolați la domiciliu,
– Monitorizarea contacților direcți,
– Rezolvarea urgențelor pentru pacienții care nu aveau acces la servicii specializate, din cauza dificultăților legate de accesul în spitale,
– Îngrijirea pacienților cu afecțiuni cronice,
– Asigurarea suportului informațional, medical și emoțional pentur pacienți,
– Implicarea acestora în diverse demersuri cu autoritățile cu competențe în domeniu,
– Elaborarea de circuite necesare respectării măsurilor destinate prevenirii infectării cu SARS-CoV-2,
– Informarea, programarea la vaccinare, monitorizarea și raportatea reacțiilor adverse pentru persoanele aflate pe listele proprii.
Avocatul Poporului a făcut, în raport, o serie de recomandări pentru îmbunătățirea legislației în domeniu, dar și pentru aplicarea celei existente.
