Versiuna din 1992 a Catehismului Biserciii Catolice – cartea oficială de învăţături care conţine principiile credinţei – tolera pedeapsa capitală în cazuri extreme.
Papa argentinian, foarte sensibil la soarta deţinuţilor, pe care-i vizitează cu regularitate şi al căror avocat al reintegrării în societate este, s-a opus dintotdeauna pedepsei cu moartea.
În opinia sa, execuţia unei fiinţei umane ”nu le face dreptate victimelor, ci aţâţă răzbunarea”.
În septembrie 2015, el şi-a exprimat convingerea potrivit căreia este necesară ”protejarea şi apărarea vieţii umane în fiecare etapă a dezvoltării sale”, în discursul istoric pe care l-a susţinut în Congresul Statelor Unite, în faţa unor congresmeni majoritari de opinia contrară.
Ioan Paul al II-lea a profitat şi el de ocazia unei călătorii în Stateel Unite pentru a îndemna la abolirea pedepsei capitale, în 1999.
Benedict al XVI-lea a vorbit, la rândul său, despre ”necesitatea de a face tot ceea este posibil pentru a se ajunge la eliminarea pedepsei capitale”, însă fără să meargă până la a rescrie catehismul.
Papa Francisc a pledat în favoarea acestei rescrieri în octombrie, recunoscând în tracăt că Biserica Catolică a recurs ea însăşi, timp de secole, la ”această practică extremă şi inumană”.
Organizaţia pentru apărarea drepturilor omului Amnesty International (AI) a înregistrat în 2017 nu mai puţin de 2.591 de condamnări la moarte în 53 de ţări şi aproape 1.000 de execuţii – cu excepţia Chinei comuniste care nu-şi comunică miile de sentinţe.
Peste două treimi din ţările din lume au aolit, cu toate acestea, pedeapsa cu moartea în drept sau în practică.
”Biserica învaţă, în lumina Evangheliei, că «pedeapsa cu moartea este o măsură inumană care răneşte demnitatea umană personală» şi ea se angajează în mod hotărât în vederea ei peste tot în lume”, se poate citi în noua versiune franceză a catehismului.
În versiunea sa italiană, de origine, textul vorbeşte în schimb de ”măsură inadmisibilă”, la fel ca în engleză, germană, spaniolă şi portugheză.
Papa a aprobat aceste modificări pe 11 mai, cu ocazia unei audienţe a prefectului Congregaţiei Doctrinei Credinţei, cardinalul Luis Ladaria.
”Mult timp, recursul la pedeapsa cu moartea din partea autorităţii legitime, după un proces legal, a fost considerată drept un răspuns adaptat gravităţii anumitor delicte şi un mijloc acceptabil, deşi extrem, de salvare a binelui comun”, se poate citi în introducerea părţii modificate a catehismului.
”în prezent suntem tot mai conştienţi că persoana nu-şi pierde demnitatea, chiar şi după ce a comis crime foarte grave”, se arată în continuare în text.
”În plus, s-a răspândit o nouă înţelegere a sensului sancţiunilor penale din partea statului. S-au pus de asemenea la punct sisteme de detenţie mai eficiente în vederea garantării securităţii la care cetăţenii au dreptul şi care nu-i iau definitiv vinovatului posibilitatea de a se căi”, se arată în text.
Într-o scrisoare explicativă adresată episcopilor, gardianul dogmei, monseniorul Ladaria, retrasează conştientizarea tot mai clară în Biserică a ”respectului datorat vieţii umane”.
Noua formulare ”vrea să împingă la un angajament decisiv, şi anume printr-un dialog respectuos şi senin cu autorităţile politice”, explică acest cardinal. ”Ea îndeamnă să se creeze condiţiile care să permită eliminarea din lumea contemporană a instituţiei legale a pedepsei cu moartea, acolo unde ea este încă în vigoare”.
